Vai al contenuto

Plutone: differenze trà e virsioni

À prupositu di Wikipedia
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nessun oggetto della modifica
Linia 11: Linia 11:
==Ossirvazione==
==Ossirvazione==


[[File:Pluto_animiert.gif|thumb|Un'imaghjine di sintesi di Plutonu, criata à parte si da l'ossirvazione di u telescopiu spaziale Hubble trà 2002 è 2003.]]
[[File:Pluto_animiert.gif|thumb|Un'imaghjine di sintesi di Plutonu, criata à parte si da l'ossirvazione di u telescopiu spaziale Hubble trà u 2002 è u 2003.]]
Ossirvata dapoi a Terra, Plutone hà una magnitudine apparente media di 15,1 è aghjuntu a so luminusità massima in u periodu cintratu annantu à u perieliu, aghjunghjendu una magnitudine di 13,65. U so diamitru angulare varieghja da un minimu di 0,06 à un massimu di 0,11 siconda d'arcu, quandu ellu si trova à a più distanza corta di a nostra pianeta. 'Sse caratteristiche rendenu a so ossirvazione prublematica è ghjustificheghjanu u fattu ch'ella ùn sia statu scuperta ch'è in a prima mità di u 20 e seculu.
Ossirvata dapoi a Terra, Plutone hà una magnitudine apparente media di 15,1 è aghjuntu a so luminusità massima in u periodu cintratu annantu à u perieliu, aghjunghjendu una magnitudine di 13,65. U so diamitru angulare varieghja da un minimu di 0,06 à un massimu di 0,11 siconda d'arcu, quandu ellu si trova à a più distanza corta di a nostra pianeta. 'Sse caratteristiche rendenu a so ossirvazione prublematica è ghjustificheghjanu u fattu ch'ella ùn sia statu scuperta ch'è in a prima mità di u 20 e seculu.



Versione di e 05:38, 8 aos 2022

Plutone hè una pianeta nannula chì orbiteghja in a parte esteriore di u sistemu sulariu, in a cinta di Kuiper. Scuperta da Clyde Tombaugh in u 1930, hè stata cunsiderata cum'è a nuvesima pianeta di u sistemu sulariu mentre 76 anni. U so statutu di pianeta hè stati rimessu in quistione à parte si da u 1992, in seguitu à a scuperta di parechji ogetti di taglia simile in a cinta di Kuiper ; a scuperta d'Eris in u 2005, una pianeta nannula à discu diffusu chì hè 27% più massiccia ch'è Plutonu, hà finalmente cunduttu l'Unione astrunomica internaziunale à ricunsiderà, dopu à vivi dibattiti, a definizione di una pianeta, è dunque à riclassà Plutonu cum'è pianeta nannula l'annu dopu.

In quant'è corpu celestu di u sistemu sulariu, Plutone occupa a 16ima piazza in termini di taglia è a 17ima in termini di massa, è hè, per diamitru, a più grande di e pianete nannule è di l'ogetti trasnettuniani cunnisciuti (in e dui categurie, hè varcata in massa da Eris). A so massa è a so taglia sò inferiore à quelle di i più satelliti grandi naturali di u sistemu sulariu : i satelliti medicei di Ghjove, Titanu, Tritone è a Luna. Riguardu à quest'ultimu, a so massa ùn hè ch'è di un sestu è u so vulume di un terzu. Cum'è l'altri ogetti di a cinta di Kuiper, Plutone hè per u più custituita di ghjacciu è di roccia.

A so orbita hè piuttostu eccentrica è inclinata riguardu à u pianu di l'eclittica, mentre ch'è a so distanza à u Sole varieghja da 30 à 49 UA. Periudicamente, Plutone, mentre u so perieliu, s'avvicina più vicinu u Sole ch'è Nettuniu, ma essendu in risunanza orbitale 2:3 incù ellu, ùn si ne avvicina mai più vicinu ch'è 17 UA.

Plutone hà cinque lune cunnisciute : Caronte (a più maiò, incù un diamitru d'un pocu di più a mità di u soiu), Stice, Notte, Cerberu è Idra. Plutone è Caronte sò cunsiderati cum'è un sistemu binariu o una pianeta doppia, chì u centru di gravità di u sistemu si trova à u steriore di i dui.

U 14 di lugliu 2015, a sonda New Horizons hè diventata u prima attrazzu spaziale à soprabulà annantu à Plutonu, effittuendu e misure è l'ossirvazione dittagliate di a pianeta nannula è di e so lune. Di sittembre 2016, l'astrunomi anu annunciatu ch'è a calotta bruna russiccia chì copre u polu nordu di Caronte hè cumposta da toline, di macromolecule organiche chì puderianu esse ingridienti di a vita è chì, liberate da l'atmusfera di Plutone, precipiteghjanu annantu à Caronte à 19000 km di quà.

Ossirvazione

Un'imaghjine di sintesi di Plutonu, criata à parte si da l'ossirvazione di u telescopiu spaziale Hubble trà u 2002 è u 2003.

Ossirvata dapoi a Terra, Plutone hà una magnitudine apparente media di 15,1 è aghjuntu a so luminusità massima in u periodu cintratu annantu à u perieliu, aghjunghjendu una magnitudine di 13,65. U so diamitru angulare varieghja da un minimu di 0,06 à un massimu di 0,11 siconda d'arcu, quandu ellu si trova à a più distanza corta di a nostra pianeta. 'Sse caratteristiche rendenu a so ossirvazione prublematica è ghjustificheghjanu u fattu ch'ella ùn sia statu scuperta ch'è in a prima mità di u 20 e seculu.

Plutone ùn pò micca esse ossirvatu faciule incù picculi strumenti amatori. I telescopii frà i quali a so apertura hè superiore à 200 mm duverianu permette di vede lu, bench'ellu sia megliu di imprudà l'aperture di almenu 300-350 mm per ossirvà lu. L'usu di di più spartu di i CCD in u campu amatore permette, sottu à un celu chjaru, di acquistà l'imaghjine di Caronte ancu quandu ellu hè à a so distanza angulare massima di Plutone.