Vizualizare sursă pentru „Cetatea Soroca”

{{referințe}}
{{altesensuri|Soroca (dezambiguizare)}}
{{Infocaseta Monument
|nume=Cetatea Soroca
|imagine=Сорокская крепость Cetatea Soroca Soroca Fortress (29802232147).jpg
|imagine_dimensiune=300px
|desciere=Cetatea în 2015
|localitate=[[Soroca]], [[raionul Soroca]]
|tara={{MDA}}
|latd=48
|latm=09
|lats=48.0921
|latNS=N
|longd=28
|longm=17
|longs=28.1751
|longEV=E
|harta_localizare=Moldova
|poziție_etichetă_hartă=
|adresa=
|tip_artist=
|artist=
|tip_stil=Stil
|stil=
|tip=
|data_inceperii_constructiei=sfârșitul secolului al XV-lea
|data_finalizarii=mijlocul secolului al XVI-lea
|data_demolarii=
|stare_de_conservare=satisfăcătoare (restaurată între anii 2013 – 2015)<ref name=Soroca>[http://unimedia.info/stiri/europenii-reinvie-cetatea-sorocii-89562.html Europenii reînvie Cetatea Sorocii] Unimedia. Accesat la 01/03/2015</ref>
|inaltime=
|materiale=
|cod=
}}

'''Cetatea Soroca''' este o [[cetate]] [[Principatul Moldovei|moldovenească]] din [[secolul al XVI-lea]]. Edificată inițial din lemn de [[Ștefan cel Mare]], în fața vadului peste [[Nistru]], a fost reconstruită în [[piatră]] de către [[Petru Rareș]], la mijlocul secolului al XVI-lea.

==Atestări documentare==
Izvoarele istorice menționează ridicarea unor cetăți pe [[Nistru]] la vaduri, din lemn sau din piatră, în scaunul cărora se așază pârcălabi (vechi cuvânt românesc provenind din germana „burgmeister”) și mari căpitani : [[Cetatea Hotin|Hotin]], [[Soroca]], [[Cetatea Orhei|Orhei]], [[Cetatea Tighina|Tighina]] și [[Cetatea Albă (cetate)|Cetatea Albă]]. Se presupune că la Soroca, pe locul unei vechi escale menționată de sursele [[Republica Genova|genoveze]], ''Alciona'' („albastră” în grecește) sau ''Polihromia'' („colorată” în grecește – numele  sunt [[Imperiul Bizantin|bizantine]]) a fost înălțată întîi o cetate din lemn și pământ, o palancă sau poate o posadă în primul sfert al [[secolul XV|secolului XV]], dar cu o primă mențiune documentară sub numele de Soroca doar la [[12 iulie]] [[1499]] odată cu primul său pârcălab Coste.

La [[12 iulie]] [[1499]], la Curtea Domnească de la [[Hârlău]], în sala jilțului domnesc, [[boier]]ii din Sfatul lui Vodă adeveresc biruința lui [[Ștefan cel Mare]], pacea cu regele polon Ioan Albert. Printre boierii [[Principatul Moldovei|Țării Moldovei]] se aflau Toader și Negrilă, starostii [[Cetatea Hotin|Hotinului]], Ieremia și Dragoș, pârcalabii [[Piatra-Neamț|Neamțului]], Luca Arbore, portarul de la [[Cetatea Suceava|Suceava]], Ivancu și Alexe, pârcălabii din [[Orhei]] și Coste, pârcălabul [[Soroca|Sorocii]].

La [[14 septembrie]] [[1499]], [[Ștefan cel Mare]] încheie un tratat de ajutor reciproc cu marele duce al [[Lituania|Liteniei]], Alexandru, unde, ca și în documentul precedent, este menționat „pan Coste, staroste de [[Soroca]]”.

[[Fișier:The Soroca fortress.jpg|thumb|left|Interiorul cetății]]
Datorită canionului geologic pe care l-a săpat, [[Nistru]]l prezintă până în dreptul [[Tighina|Tighinei]] maluri relativ abrupte iar vadurile de trecere sunt destul de puține, acestea fiind și singurele porți de intrare a cetelor de [[tătari]] venite să jefuiască așezările moldovene. Dacă vadurile de la Hotin și Tighina erau apărate de garnizoanele cetăților cu același nume, în schimb cel de la Soroca nu avea, până la domnia lui Ștefan cel Mare, o protecție din piatră, ci doar fortificații de [[lemn]] cu valuri de pământ, care aveau să existe și pe vremea lui [[Bogdan cel Orb]].

În timpul domniei lui [[Petru Rareș]], pe resturile vechii cetăți se construiește o cetate nouă, din piatră, de 15-20 m. care se păstrează și astăzi într-o stare excepțională. Cetatea Sorocii este unică printre cetățile medievale moldovenești prin sistemul arhitectonic de construcție. Planul său circular are un diametru de 37,5 m., patru turnuri circulare și un turn de acces de plan rectangular.
 
După ridicarea puternicei fortificații, orașul Soroca începe să crească în importanță având o funcție administrativă și comercială prin punctul vamal instalat aici. Totodată prin fortificarea nucleului urban de la Soroca, se încerca crearea unui nou centru de greutate a rețelei urbane moldovenești și în special a comerțului de tranzit, după pierderea în 1484 a cetăților din sudul Moldovei.

==Punct strategic==
[[Fișier:Cetatea Soroca.JPG|thumb|260px|„Cetatea străjuiește malul [[Nistru]]lui”.]]
Cetatea și ținutul [[Soroca]], a cărei personalitate istorică și geografică apare deja definitiv fixată la sfârșitul secolului XV, ar rezulta din necesitatea organizării:

* unei frontiere politice în cursul de mijloc al fluviului Nistru pe porțiunea Naslavcea – [[Vadu Rașcului]];
* unei circulații comerciale aflate sub protecția Cetății Soroca; 
* unei vieți economice a ținutului Soroca din a cărei activitate economică își avea existența populația ținutului.

La 1 iunie [[1512]], domnitorul [[Bogdan al III-lea]] adresează regelui polonez o scrisoare, în care roagă să i se transmită în posesie niște mori pe Nistru, așezate față în față cu „castrum nostrum Sorocianum... contra paganos tutelam habet” – ''castelul nostru de [[Soroca]], care ne apară de păgâni'', document care confirmă existența, cât și rostul Cetății Soroca.

==Restaurare==
Între [[2013]] și [[2015]] a avut loc restaurarea cetății în cadrul Proiectului transfrontalier „Bijuterii Medievale”: Cetățile [[Cetatea Hotin|Hotin]], Soroca și [[Cetatea Suceava|Suceava]], realizat de Programul operațional comun România – Ucraina – Republica Moldova 2007–2013, finanțat de [[Uniunea Europeană]]. Partenerii proiectului sunt Primăria Soroca (R. Moldova), municipiul Suceava (România) și Rezervația de Stat de Istorie și Arhitectură – Cetatea Hotin. Din cele trei milioane de euro, care este valoarea totală a proiectului, două milioane de euro i-au revenit Cetății Soroca<ref name=Soroca/>.

În cele patru cetăți moldovenești de la Nistru ([[Cetatea Hotin|Hotin]], Soroca, [[Cetatea Tighina|Tighina]] și [[Cetatea Albă (cetate)|Cetatea Albă]]), [[Stema Moldovei|capul de bour]] a fost scos în perioada sovietică: la Hotin și Cetatea Albă gaura corespunzătoare este acoperită în general de un stindard cu stemele orașelor moderne respective, iar la Tighina de acvila rusească bicefală, din metal. Soroca, singura cetate care se află în prezent pe teritoriul controlat de [[Republica Moldova]], este și singura care și-a regăsit, deasupra portalului, capul de bour moldovenesc.

Pe [[19 mai]] [[2015]], de Ziua internațională a Muzeelor, Cetatea și-a deschis ușile pentru vizitatori<ref>[http://canal2.md/news/cetatea-sorocii-si-a-recapatat-imaginea-de-apoi Cetatea Soroca își va redeschide ușile pentru vizitatori] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150402123324/http://canal2.md/news/cetatea-sorocii-si-a-recapatat-imaginea-de-apoi |date=2015-04-02 }} pe canal2.md. Accesat la 24/02/2015</ref>, tot atunci găzduind și un festival medieval.

==Toponimul Sorocii==
Nu există izvoare documentare toponimice sigure, care ar putea explica originea denumirii Soroca. Există mai multe ipoteze susținute de cercetători:

* Sărac (puțin verosimil, ținutul fiind dimpotrivă îmbelșugat)
* Soroc (moșie pe hotarul țării, „sorocită” adică atribuită unui boier sau grup de boieri și de răzeși pentru apărarea țării în schimbul scutirii de taxe și biruri);
* Soroc-„patruzeci” în limba rusă, Soroca-„coțofană” în limba rusă sau Sroc-”termen” în limba rusă (puțin verosimil mai ales în acea epocă, dar sunt ipotezele preferate ale istoricilor ruși și sovietici);
* Sora, Sorița, Sorca, Soare (nume presupuse ale primilor posesori ai moșiei situate în lunca Nistrului, unde ulterior a fost construită prima cetate);
* Szarok, magh.: „cot”, cetatea aflîndu-se la o cotitură a Nistrului, ipoteză bazată pe existența cetelor de ostași [[Secui]] stabilite de domnitorii moldoveni în calea tătarilor, cu denumiri precum ''Miklósfalu'', ''Vàrhély'', ''Kis-Jenö'', ''Csupor'' adică „valea lui Nicolae”-Miclăușeni, cetatea-[[Orhei]], „Izvorul Mic”-[[Chișinău]], „Ciubăr”-[[Cioburciu, Ștefan Vodă|Ciobruci]] , dar deși legăturile între Ungaria și Moldova medievale sunt bine cunoscute , nu există documente scrise dovedind această ipoteză

==Galerie de imagini==

=== 2019 ===
<gallery>
Fișier:Cetatea Soroca 2019-12-01.jpg
Fișier:Cetatea Soroca vedere turn din interior.jpg
</gallery>

===2015===
<gallery>
Fișier:Soroca Fort (n°2)..JPG|Cetatea, cu capul de bour deasupra intrării
Fișier:Soroca Fort, Main Tower & Entrance, from the outside.jpg|Turnul de intrare 
Fișier:Soroca Fort, Main Tower, from the inside (n°2).JPG|Turnul de intrare, dinăuntru
Fișier:Soroca Fort, Inside in Renovation, The Court..JPG|Curtea în renovare
Fișier:Soroca Fort, Towers' Wooden Structure..JPG|Șarpanta unui acoperiș
Fișier:Soroca Fort, Inside in Renovation, The Court (n°2).JPG|Curtea
Fișier:Soroca Fort, Eastern Walls, from the outside..JPG|Zidurile estice
</gallery>

===2011===
<gallery>
Fișier:Soroca95.JPG|Vedere de ansamblu dinspre sud-est
Fișier:Soroca84.jpg|Turnul porții văzut din curte 
Fișier:Soroca85.JPG|Curtea interioară în lucrări
Fișier:Soroca88.jpg|Dintr-un turn
Fișier:Soroca90.JPG|În biserica din cetate
Fișier:Soroca75.jpg|Interiorul unui turn (avea caturi pe bârne și podele de lemn) 
</gallery>

===2006===
<gallery>
Fișier:Soroca fortress front.jpg|Cetatea (înainte de renovare)
Fișier:Inside the Soroca fortress.jpg|Curtea
Fișier:Tower with gate of the fortress.jpg|<div style="text-align: center;">Turnul porții văzut din curte</div>
Fișier:Cetatea Soroca.jpg|Drumul pe malul Nistrului (odinioară „calea hotarnicilor”)
Fișier:Cetatea Sorocii.jpg|<div style="text-align: center;">Priveliștea cetății dinspre sud-est</div>
</gallery>

===Anii 1980===
<gallery>
Fișier:Soroca Fortress - 2 (1980). (14885086418).jpg|Cetatea in anul 1980
Fișier:Soroca Fortress (1980). (15061026805).jpg|Curtea în același an
Fișier:Soroca fortress (1985). (8480551711).jpg|Cetatea în 1985, cu capul de bour scos
Fișier:Soroca Fortress (1985).jpg|În același an, văzută de pe malul ucrainean
</gallery><gallery>
Fișier:Сорокский уезд № 2 (1879 г.).jpg|<div style="text-align: center;">Marcă poștală [[Imperiul Rus|țaristă]] cu cetatea, din 1879</div>
Fișier:Soroca 1.50.JPG|<div style="text-align: center;">Marcă poștală [[Regatul României|regală]] cu cetatea, din 1941</div>
Fișier:MoldovaP5-1Leu-1992-donatedoy b.jpg|Cetatea pe un leu moldovenesc (1992; serie scoasă din circulație)
Fișier:Stamp of Moldova 175.gif|<div style="text-align: center;">Marcă poștală [[Republica Moldova|moldovenească]] cu cetatea, din 1995</div>
Fișier:MD 20 lei rev.jpg|Cetatea dinspre Nistru, pe bancnota de 20 de lei moldovenești.
Fișier:Roof of the wine cellars of Cojuşna with Soroca castle replica (188830911).jpg|Replica cetății la vinăria [[Cojușna]].
</gallery>

===Pe mărci, monede și altele===
== Note ==
<references />

==Legături externe==
{{commonscat|Soroca Fort}}
* [http://www.molddata.md/Cultura/cetat/ctsoroca.html Cetatea Soroca] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20071010105208/http://www.molddata.md/Cultura/cetat/ctsoroca.html |date=2007-10-10 }} pe molddata.md
* [http://adevarul.ro/moldova/actualitate/cetateasoroca-acoperita-vremea-Stefan-arata-fortareata-1_519afaed053c7dd83fb75bbc/index.html (GALERIE FOTO) Cetatea Soroca, acoperită ca pe vremea lui Ștefan cel Mare. Cum va arăta fortăreața], 21 mai 2013, Andrei Rizescu, ''Adevărul''
* [http://unimedia.info/stiri/cum-arata-cetatea-sorocii-de-la-inaltime--imaginile-sunt-spectaculoase-94251.html Cum arată Cetatea Sorocii de la înălțime. Imaginile sunt spectaculoase], 21 mai 2015, ''Unimedia''

{{Cetățile Moldovei}}
{{DEFAULTSORT:Soroca}}
[[Categorie:Cetățile Moldovei|Soroca]]
[[Categorie:Istoria Sorocii]]
[[Categorie:Cetăți din Republica Moldova|Soroca]]
[[Categorie:Monumente istorice din Soroca]]
[[Categorie:Monumente de arhitectură din Soroca]]