Vizualizare sursă pentru „Danemarca”

{{Infocaseta Țară
| nume_genitiv = Danemarcei
| imagine_drapel = Flag of Denmark.svg
| imagine_stemă = National Coat of arms of Denmark.svg
| imagine_hartă = EU-Denmark.svg
| descriere_hartă = Poziția Danemarcei propriu-zise{{efn|name="proper"|Teritoriul Regatului Danemarcei aflat în [[Europa continentală]] (adică Iutlanda și insulele înconjurătoare) sunt denumite ''Danemarca propriu-zisă'', ''Danemarca metropolitană'' <ref name=cia>[https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2051.html#da Diviziuni administrative – Danemarca] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070911231857/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2051.html#da |date=2007-09-11 }} [[The World Factbook]]. Accesat la: 14 aprilie 2012</ref> sau pur și simplu (și cel mai frecvent) ''„Danemarca”''. În textul acestui articol, termenul de „Danemarca” va desemna teritoriul european, excluzând Groenlanda și Insulele Feroe.}} în cadrul Europei și Uniunii Europene
| deviză_națională = <br />Regală: ''Guds hjælp, Folkets kærlighed, Danmarks styrke'' <small>(Ajutor de la Dumnezeu, iubirea poporului, puterea Danemarcei)</small>
| imn_național = ''[[Der er et yndigt land]]''<br /><small>(Există o țară frumoasă)</small><br /><div style="text-align:center">[[File:United States Navy Band - Der er et yndigt land.ogg]]</div>
| capitală = [[Copenhaga]]
| populație_capitală = 503.699 <small>([[2007]])</small>
| coordonate = {{coor dms|55|40|30|N|12|34|32|E}}
| limbă_oficială = [[limba daneză|daneză]]¹
| sistem_politic = [[monarhie constituțională]]
| titlu_conducător1 = [[Regii Danemarcei|Monarh]]
| titlu_conducător2 = [[Primul-ministru al Danemarcei|Prim-ministru]]
| fondare_date = ([[Evul Mediu]])
| suprafață = 43.094
| loc_suprafață = 134
| procentaj_apa = 1,6
| populație = 
| loc_populație = 109
| densitate = 129,5
| PIB_PPC                = $391.906&nbsp;miliarde<ref name=imf2>{{cite web |url=https://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2018/01/weodata/weorept.aspx?pr.x=70&pr.y=7&sy=2018&ey=2018&scsm=1&ssd=1&sort=country&ds=.&br=1&c=193,946,122,137,124,546,156,181,423,138,935,196,128,142,939,182,172,359,132,135,134,576,174,936,532,961,176,184,178,144,436,146,136,528,158,112,542,111,941&s=NGDPD,PPPGDP,NGDPDPC,PPPPC&grp=0&a= |title=Denmark |publisher=International Monetary Fund |access-date=27 October 2021 |archive-url=https://web.archive.org/web/20211020183125/https://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2018/01/weodata/weorept.aspx?pr.x=70&pr.y=7&sy=2018&ey=2018&scsm=1&ssd=1&sort=country&ds=.&br=1&c=193,946,122,137,124,546,156,181,423,138,935,196,128,142,939,182,172,359,132,135,134,576,174,936,532,961,176,184,178,144,436,146,136,528,158,112,542,111,941&s=NGDPD,PPPGDP,NGDPDPC,PPPPC&grp=0&a= |archive-date=2021-10-20 |url-status=live |dead-url=unfit }}</ref><ref group="lower-alpha" name="denonly group=N">Aceste date sunt doar pentru Danemarca propriu-zisă. Pentru date relevante în ce privește [[Groenlanda]] și [[Insulele Feroe]], vezi articolele respective.</ref>
| PIB_PPC_an           = 2022
| PIB_PPC_loc           = 52
| PIB_PPC_pe_locuitor     = $66.904<ref name=imf2 />
| PIB_PPC_pe_locuitor_loc = 19
| PIB_nominal            = $414.550&nbsp;miliarde<ref name=imf2 /><ref group="lower-alpha" name="denonly group=N" />
| PIB_nominal_an       = 2022
| PIB_nominal_loc       = 34
| PIB_nominal_pe_locuitor = $70.769<ref name=imf2 />
| PIB_nominal_pe_locuitor_loc = 10
| IDU_an = [[2019]]
| IDU = [[Fișier:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 0,940
| IDU_loc = 15
| IDU_categorie = <span style="color:green;">foarte ridicat</span>
| Gini                   = 27.3 <!--number only-->
| Gini_an             = 2020
| Gini_categorie           = scăzut <!--increase/decrease/steady-->
| Gini_ref               = <ref>{{cite web |url=https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tessi190/default/table?lang=en |title=Gini coefficient of equivalised disposable income – EU-SILC survey |publisher=[[Eurostat]] |website=ec.europa.eu |access-date=9 August 2021 |archive-url=https://web.archive.org/web/20190320064533/https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tessi190&plugin=1 |archive-date=20 March 2019 |url-status=live  }}</ref>
| monedă = [[coroană daneză]]
| monedă_iso = DKK
| monedă_diviziune = 100 [[øre]]
| fus_orar = [[UTC]]+1
| fus_vară = [[UTC]]+2
| cctld = [[.dk]]
| prefix_telefonic = 45
| prefix_radiofonic = 5PA-5QZ
| sigla_mașină = DK
| cod_ISO = 208 / DNK / DK
| membru = [[Organizația Națiunilor Unite|ONU]], [[Uniunea Europeană|UE]], [[Consiliul Statelor Baltice|CSB]], [[OTAN]], [[Consiliul Nordic]]
| note = <sup>1</sup> Daneza este cooficială cu [[limba groenlandeză|groenlandeză]] la [[Groenlanda]] și cu [[limba feroeză|feroeză]] la [[Insulele Feroe]].
}}
'''Danemarca''' (în {{da|{{Audio|DA-Danmark.ogg|Danmark}}}}, {{IPA|/ˈd̥ɛnmɑɡ̊/}}), oficial '''Regatul Danemarcei''' (în {{da|{{Audio|Kongeriget Danmark.ogg|Kongeriget Danmark}}}}, {{IPA|/ˈkɔŋəʁiːəð ˈd̥ɛnmɑɡ̊/}}), este un stat suveran din [[Europa de Nord]], având și două teritorii autonome constituente de peste mări, care fac parte integrantă din regat: [[Insulele Feroe]] în [[Atlanticul de Nord]] și [[Groenlanda]] în [[America de Nord]]. Danemarca propriu-zisă{{efn|name="proper"}} este cea mai sudică dintre țările nordice, aflată la sud-vest de [[Suedia]] și la sud de [[Norvegia]], învecinându-se la sud cu [[Germania]], și având frontieră maritimă cu [[Regatul Unit]]. Țara constă dintr-o peninsulă mare, [[Iutlanda]], și mai multe insule, dintre care cele mai mari sunt [[Zealand]], [[Funen]], [[Lolland]], {{Ill-wd|Q735905}} și [[Bornholm]], precum și sute de insulițe denumite în general „Arhipelagul Danez”.

Regatul Danemarcei este o [[monarhie constituțională]] organizată sub forma unei democrații parlamentare, cu sediul guvernului în capitala [[Copenhaga]]. Regatul este [[stat unitar]], puterile de a-și gestiona propriile afaceri interne fiind delegate de guvernul central Groenlandei și Insulelor Feroe; această structură politică este denumită {{Lang|da|rigsfælleskabet}}. Danemarca propriu-zisă este zona hegemonială, unde rezidă puterea judecătorească, executivă și legislativă.<ref>Harhoff, Frederik (1993) ''Rigsfællesskabet''. Århus: Klim, p. 498. ISBN 87-7724-335-8</ref> Insulele Feroe sunt definite ca o comunitate de locuitori ai regatului, în vreme ce groenlandezii sunt considerați popor separat cu drept de [[autodeterminare]].

Istoria Danemarcei a fost influențată în mod deosebit de poziția sa geografică între mările [[Marea Nordului|Nordului]] și [[Marea Baltică|Baltică]]. De aceea, ea s-a aflat între [[Suedia]] și [[Germania]], fiind în centrul luptei pentru controlul asupra Mării Baltice; înainte de construirea [[Canalul Kiel|canalului Kiel]], trecerea din Atlantic în Marea Baltică se putea face doar prin cele trei Strâmtori Daneze. Danemarca a fost multă vreme în conflict cu Suedia pentru controlul asupra [[Scania|Scaniei]] ([[Războiul Scanian]]) și [[Norvegia|Norvegiei]], și în alte conflicte cu [[Liga Hanseatică]] pentru ducatele [[Schleswig]] ({{Ill-wd|Q188063|3=fief}} danez) și {{Ill-wd|Q111224}} (fief german). În cele din urmă, Danemarca a pierdut toate aceste dispute și a sfârșit prin a ceda Scania Suediei și ulterior [[Schleswig-Holstein]] [[Imperiul German|Imperiului German]]. Danemarca a obținut Groenlanda și Insulele Feroe în 1814 după dizolvarea [[Danemarca–Norvegia|uniunii sale personale cu Norvegia]], deși monarhia daneză, care domnise atât în Norvegia cât și în Danemarca, deținea aceste colonii încă din secolul al XIV-lea. Insulele Feroe și Groenlanda au devenit părți integrante ale rigsfælleskabetului în secolul al XX-lea și au primit [[autonomie]] în 1948, respectiv 1979.

Danemarca a aderat la [[Uniunea Europeană]] în 1973, dar rămâne în afara [[Zona Euro|zonei Euro]], în vreme ce Groenlanda și Insulele Feroe și-au exercitat dreptul de a rămâne în întregime în afara UE. Membru fondator al [[ONU]], [[NATO]] și al [[OECD]],<ref>{{Citation | url=http://www.oecd.org/denmark/denmark-and-oecd.htm| title=Denmark and the OECD| newspaper=OECD| accessdate=28 mai 2016}}</ref> Danemarca este și membră a [[OSCE]].<ref>{{Citation | url=http://www.osce.org/states| title=Participating States| newspaper=OSCE| accessdate=28 mai 2016}}</ref> Cu o [[economie mixtă]] de piață și cu un stat asistențial mare, Danemarca are cel mai înalt nivel de egalitate a veniturilor.{{efn|Conform World Bank Gini (%)<ref name="wbg" />}} S-a clasat frecvent pe primul loc ca cea mai fericită<ref name=Levy_article>Francesca Levy, [http://archive.is/20120628213128/http://www.forbes.com/2010/07/14/world-happiest-countries-lifestyle-realestate-gallup.html "The World's Happiest Countries"], ''[[Forbes]]'' 14 iulie 2010</ref><ref name=Levy_table>Francesca Levy, [http://archive.is/20120918144004/http://www.forbes.com/2010/07/14/world-happiest-countries-lifestyle-realestate-gallup-table.html "Table: The World's Happiest Countries"], ''[[Forbes]]'' 14 iulie 2010</ref> și mai puțin [[corupție|coruptă]] țară din lume.<ref>{{cite web |url=http://www.transparency.org/cpi2010/results |title=Transparency International – the global coalition against corruption |publisher=Transparency.org |date=15 December 2010 |accessdate=2 June 2011 |archive-date=2012-10-23 |archive-url=https://web.archive.org/web/20121023125916/http://www.transparency.org/cpi2010/results |dead-url=yes }}</ref> În 2015, Danemarca a fost clasată pe locul patru după [[Indicele Dezvoltării Umane]],<ref name="UNDP2015">{{cite web|url=http://hdr.undp.org/sites/default/files/hdr_2015_statistical_annex.pdf |title= Human Development Report 2015 – "Sustaining Human Progress: Reducing Vulnerabilities and Building Resilience"|publisher=[[Raportul Dezvoltării Umane|HDRO (Human Development Report Office)]] [[Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare]]|accessdate=14 December 2015}}</ref> pe locul cinci după [[Indicele Democrației]]<ref name=index2015>[http://www.yabiladi.com/img/content/EIU-Democracy-Index-2015.pdf Democracy Index 2015], accesat la 28 mai 2016</ref> și pe locul întâi după [[Indicele de percepție a corupției|Indicele de Percepție a Corupției]].<ref>{{cite web |url=http://www.transparency.org/cpi2015/results |title=CPI 2015 table |publisher=Transparency International |accessdate=28 ianuarie 2016 |archive-date=2017-07-29 |archive-url=https://web.archive.org/web/20170729093708/https://www.transparency.org/cpi2015/results |dead-url=yes }}</ref> Limba națională, [[Limba daneză|daneza]], este strâns înrudită cu [[Limba suedeză|suedeza]] și [[Limba norvegiană|norvegiana]], cu care împărtășește strânse legături istorice și culturale.<ref name="language">{{cite web|title=Language|url=http://www.norden.org/en/the-nordic-region/language|publisher=The Nordic Council|accessdate=7 June 2014}}</ref> Danemarca, împreună cu Suedia și Norvegia, face parte din regiunea culturală denumită „[[Scandinavia]]”<ref name="eb">{{cite web|url=http://www.britannica.com/EBchecked/topic/526461/Scandinavia|title=Scandinavia|year=2009|work=[[Encyclopædia Britannica]]|accessdate=28 October 2009 }}</ref> și este membră în [[Consiliul Nordic]].<ref>{{Citation| url=http://www.norden.org/en/nordic-council/bag-om-nordisk-raad/members-of-the-nordic-council| title=Members of the Nordic Council — Nordic cooperation| newspaper=Norden.org| accessdate=28 mai 2016| archive-date=2016-11-28| archive-url=https://web.archive.org/web/20161128183857/http://www.norden.org/en/nordic-council/bag-om-nordisk-raad/members-of-the-nordic-council| dead-url=yes}}</ref>

== Etimologie ==
Etimologia numelui Danemarca, și în special relația între danezi și Danemarca și unificarea Danemarcei într-un singur regat, constituie un subiect ce atrage aprigi dezbateri.<ref>Kristian Andersen Nyrup, Middelalderstudier [http://www.nyrups.dk/Historie/MiddelalderIndex.htm Bog IX. Kong Gorms Saga] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100109141345/http://www.nyrups.dk/Historie/MiddelalderIndex.htm |date=2010-01-09 }}</ref><ref>''Indvandrerne i Danmarks historie'', Bent Østergaard, Syddansk Universitetsforlag 2007, ISBN 978-87-7674-204-1, pp. 19–24</ref> Acestea se centrează în special asupra prefixului ''„Dan”'' și asupra întrebării dacă el se referă la [[Dani (trib germanic)|dani]] sau la regele [[Dan (rege)|Dan]], precum și asupra înțelesului terminației -''„mark”''.<ref>{{Citation | url=http://www.nordiskisrael.dk/artikler/daner_og_jyder_dan_og_judadan.html| title=Daner og Jyder: Dan og Juda-Dan - af Mikkel Stjernholm Kragh| newspaper=Nordiskisrael.dk| date=mai 2009 | author=Mikkel Stjernholm Kragh| accessdate=22 mai 2016}}</ref> Problema este și mai complicată de mai multe referințe la diverse popoare denumite „dani” în Scandinavia sau în alte locuri din Europa în relatări [[Grecia Antică|grecești]] și [[Roma Antică|romane]] (cum ar fi [[Ptolemeu]],<ref name=v>{{Citation| last=Kendrick| first=T. D.|title=A History of the Vikings|year=2012|publisher=Courier Corporation|isbn= 9780486123424| url=https://books.google.ro/books?id=RrTCAgAAQBAJ&pg=PA71&lpg=PA71|language=engleză|pagină=71}}</ref> [[Jordanes]]<ref name=v /> și [[Gregor de Tours]]<ref name="Carver_1992">Carver, 1992, pp. 292-293</ref>), ca și în literatura medievală (cum ar fi [[Adam din Brema]],<ref name=remy>[http://www.newadvent.org/cathen/01132c.htm Remy, Arthur F.J. "Adam of Bremen." The Catholic Encyclopedia. Vol. 1. New York: Robert Appleton Company, 1907. 20 septembrie 2012]</ref> [[Beowulf]],<ref>{{Citation |last=North |first=Richard |title=Origins of Beowulf: From Vergil to Wiglaf |place=Oxford |publisher=Oxford University Press |year=2006 |chapter=The King's Soul: Danish Mythology in Beowulf|page=195}}</ref> {{Ill-wd|Q1368506}}<ref>[http://www.sacred-texts.com/neu/ascp/a03_11.htm Widsith - Verse Indeterminate Saxon]</ref> și [[Edda Poetică]]).<ref>[http://www.sacred-texts.com/neu/poe/index.htm The Poetic Edda, tradusă de Henry Adams Bellows]</ref>

Majoritatea cărților derivă<ref>[[Jan de Vries (lingvist)|J. de Vries]], ''Altnordisches etymologisches Wörterbuch'', 1962, 73; {{Ill-wd|Q12328945|3=N. Å. Nielsen}}, ''Dansk etymologisk ordbog'', 1989, 85–96.</ref> prima parte a cuvântului, și numele poporului, de la un cuvânt ce înseamnă „pământ șes”, în legătură cu germanul ''Tenne'' „podea de treierat”, englezul ''den'' „peșteră, vizuină”, [[Limba sanscrită|sanscritul]] ''dhánuṣ-'' (धनुस्; „pustiu”). Terminația ''-mark'' este considerată a însemna „țară împădurită” sau „țară de graniță”, cu referire probabil la pădurile de graniță din sudul [[Ducatul Schleswig|Schleswigului]].<ref>Navneforskning, Københavns Universitet [https://web.archive.org/web/20060716144406/http://navneforskning.ku.dk/stednavne.doc/betydninger.doc Udvalgte stednavnes betydning].</ref>

Prima atestare a cuvântului ''Danemarca'' în Danemarca însăși se găsește pe cele două [[Pietrele de la Jelling|pietre de la Jelling]], [[pietre runice]] considerate a fi fost ridicate de [[Gorm cel Bătrân al Danemarcei|Gorm cel Bătrân]] (c. 955) și de [[Harald I al Danemarcei|Harald Dinte-Albastru]] (c. 965). Cea mai mare dintre cele două pietre este denumită în popor „certificatul de botez” al Danemarcei (''dåbsattest''),<ref name=aaa>{{cite book |last=O'Donoghue |first=Heather |authorlink= |title=Old Norse-Icelandic Literature: A Short Introduction |url=https://books.google.com/books?id=lY-g2MTFh9gC&pg=PT27 |year=2008 |publisher=John Wiley & Sons |location= |isbn=9780470776834 |page=27}}</ref> deși ambele utilizează cuvântul „Danemarca”, sub formă [[Cazul acuzativ|acuzativă]] {{runic|ᛏᛅᚾᛘᛅᚢᚱᚴ}} „tanmaurk” ({{IPA|[danmɒrk]}}) pe cea mai mare, și [[Cazul genitiv|genitivă]] {{runic|ᛏᛅᚾᛘᛅᚱᚴᛅᚱ}} „tanmarkar” (pronunțat {{IPA|[danmarkaɽ]}}) pe cea mai mică.{{efn|Forma de [[Cazul dativ|dativ]] ''tąnmarku'' (pronunțată {{IPA|[danmarkʊ]}}) se găsește și ea pe piatra de la Skivum, contemporană cu cele două.}} Locuitorii Danemarcei sunt numiți acolo „tani” ({{IPA|[danɪ]}}), sau „dani” la acuzativ.<ref name=aaa />

== Istoria ==
[[Fișier:Solvognen - Do 2010 1276.jpg|thumb|left|Partea aurită a [[Carul Soarelui de la Trundholm|Carului Soarelui de la Trundholm]]]]
{{Articol principal|Istoria Danemarcei}}
=== Preistoria ===
Cele mai vechi descoperiri arheologice din Danemarca datează din [[Interglaciațiunea Eem|perioada interglaciară Eem]] din anii 130.000–110.000 î.e.n.<ref>{{Harvnb|Michaelsen|2002|p=19}}</ref> Danemarca a fost locuită de prin 12.500 î.e.n. și există dovezi că se practica agricultura pe la 3900 î.e.n.<ref name="foreign ministry">{{cite web|last=Nielsen|first=Poul Otto|month=May|year=2003|url=http://www.um.dk/Publikationer/UM/English/Denmark/kap6/6-1.asp|title=Denmark: History, Prehistory|trans_title=Danemarca: istorie, preistorie|publisher=Ministerul Regal de Externe al Danemarcei|accessdate=1 May 2006|archiveurl=https://web.archive.org/web/20051122020555/http://www.um.dk/Publikationer/UM/English/Denmark/kap6/6-1.asp|archivedate=2005-11-22|dead-url=yes}}</ref> [[Epoca de bronz]] a Nordului (1700–500 î.e.n.) în Danemarca a fost marcată de prezența unor [[Tumul|movile funerare]], care au lăsat o abundență de artefacte, între care {{Ill-wd|Q778999}}<nowiki/>uri și [[Carul Soarelui de la Trundholm|Carul Soarelui]].<ref name="foreign ministry" />

În [[epoca preromană a fierului]] (500 î.e.n.&nbsp;– 1 e.n.), grupurile de băștinași au început să migreze spre sud, deși<ref name="foreign ministry"/> primii dani au sosit în țară între epoca preromană a fierului și [[Epoca germanică a fierului|cea germanică]],<ref>Busck and Poulsen (ed.) (2002), p. 20.</ref> în [[epoca romană a fierului]] (1–400 e.n.).<ref name="foreign ministry"/> Provinciile romane au întreținut [[Rută comercială|rute comerciale]] și relații cu triburile băștinașe din Danemarca, lucru evidențiat de [[Monedă romană|monedele romane]] găsite în Danemarca.<ref name="foreign ministry"/> Dovezi ale unei puternice influențe culturale celtice datează din această perioadă atât în țară cât și în restul Europei nord-vestice, fapt reflectat de [[vasul Gundestrup]].<ref name="foreign ministry"/>

Istoricii cred că înainte de sosirea strămoșilor danezilor, care au sosit dinspre insulele daneze din est ([[Zealand]]) și din [[Scania]] și vorbeau o formă timpurie de limbă germanică nordică, mare parte din [[Iutlanda]] și cele mai apropiate insule erau locuite de [[iuți]]. Ei au fost ulterior chemați în [[Marea Britanie]] ca mercenari pentru regele breton {{Ill-wd|Q326585}}<ref>{{citat carte|titlu=The British Chronicles, Volumul 1|autor=David Hughes|an=2007|editură=Heritage Books|limbă=engleză|url=https://books.google.ro/books?id=QnDtohOe8-QC&pg=PA155&lpg=PA155#v=onepage&q&f=false|isbn=9780788444906|pagină=155}}</ref> și au primit teritoriile sud-estice în zona unde astăzi se află [[Kent]] și [[Insula Wight]], printre altele, unde s-au stabilit. Ei au fost asimilați sau înlăturați de [[angli]] și [[saxoni]].<ref>{{Citation | url=http://www.englishmonarchs.co.uk/saxon_34.html| title=Hengist and Horsa| newspaper=Englishmonarchs.co.uk| accessdate=23 mai 2016}}</ref>

O scurtă notă<ref name=or>{{cite web|author=Jordanes|coauthors=tradus de {{Ill-wd|Q5076251}}|date=22 April 1997|url=http://people.ucalgary.ca/~vandersp/Courses/texts/jordgeti.html#III |title=The Origin and Deeds of the Goths, chapter III|accessdate=1 May 2006}}</ref> despre ''Dani'' în „[[De origine actibusque Getarum]]” a istoricului [[Jordanes]] este considerată a fi o primă menționare a danilor,<ref>Busck and Poulsen (ed.) (2002), p. 19.</ref> unul din grupurile etnice din care provin [[danezi]]i actuali.<ref name=or /> Structurile defensive de la {{Ill-wd|Q689454}} au fost construite în etape începând cu secolul al III-lea,<ref name="danevirke">{{Harvnb|Michaelsen|2002|pp=122-123}}</ref> dimensiunile eforturilor de construcție în anul 737 fiind puse pe seama apariției unui rege danez.<ref name="danevirke"/> Noul alfabet runic a fost utilizat pentru prima oară pe la acea vreme, iar [[Ribe]], cel mai vechi oraș al Danemarcei, a fost fondat pe la anul 700.<ref>''The New Cambridge Medieval History''. 1995. Page 205</ref>

=== Evul Mediu ===
[[Fișier:Ladbyskibet.jpg|thumb|right|[[Corabia Ladby]], cea mai mare corabie funerară găsită în Danemarca]]
Între secolele al VIII-lea&ndash;al X-lea, danezii au fost una dintre ramurile [[vikingi]]lor. Împreună cu [[norvegieni]]i și [[suedezi]]i, ei au colonizat, au prădat și au făcut comerț în toate părțile [[Europa|Europei]]. Exploratorii vikingi au descoperit [[Islanda]] din întâmplare în secolul al IX-lea, în drum spre [[Insulele Feroe]] și au ajuns în „[[Vinland]]” (Țara Vinului), astăzi cunoscută sub numele de [[Newfoundland (insulă)|Newfoundland]], [[Canada]].<ref name=aqgpatru>{{citat carte|titlu=Life of the Ancient Vikings|autor=Hazel Richardson|an=2005|editură=Crabtree Publishing Company|limbă=engleză|isbn=99780778720447|url=https://books.google.ro/books?id=TsPbE0yK9o8C&pg=PA28&lpg=PA28|pagină=24}}</ref>

[[Fișier:Jellingsten stor 1.jpg|thumb|left|upright|Cea mai mare dintre pietrele de la Jelling, ridicată de [[Harald Dinte-Albastru]].]]Vikingii danezi au fost activi mai mult în [[Marea Britanie|Insulele Britanice]] și în [[Europa de Vest]]. Au cucerit temporar și au colonizat părți din [[Anglia]] (denumite [[Danelaw]]), [[Irlanda]] și [[Franța]], unde au fondat [[Normandia]]. S-au găsit mai multe monede [[Anglo-saxoni|anglo-saxone]] din acea perioadă în Danemarca decât în Anglia. Așa cum atestă [[pietrele de la Jelling]], danezii au fost uniți și creștinați pe la 965 de [[Harald Dinte-Albastru]].<ref name=aqgpatru/> Se crede că Danemarca s-a creștinat din motive politice pentru a nu fi invadată de puterea creștină reprezentată în Europa de [[Sfântul Imperiu Roman]], Germania actuală fiind o parte a imperiului în care danezii practicau intensiv comerțul. În acest caz, Harald a construit șase cetăți în jurul Danemarcei, denumite [[Trelleborg]] și o altă {{Ill-wd|Q689454}}. La începutul secolului al IX-lea, [[Canute cel Mare]] a cucerit și a unificat Danemarca, Anglia și Norvegia timp de aproape 30 de ani.<ref>* {{cite web| last =Lund| first =Niels| url =http://www.um.dk/Publikationer/UM/English/Denmark/kap6/6-2.asp| archiveurl =https://web.archive.org/web/20060510174200/http://www.um.dk/Publikationer/UM/English/Denmark/kap6/6-2.asp| archivedate =2006-05-10| title =Denmark – History – The Viking Age| work =Denmark| publisher =Royal Danish Ministry of Foreign Affairs| date =1 May 2006| accessdate =24 June 2012| dead-url =yes}}
* [http://www.tacitus.nu/historical-atlas/scandinavia/denmark.htm Atlas istoric al Danemarcei]</ref>

În Evul Mediu Dezvoltat și Târziu, Danemarca a cuprins și {{Ill-wd|Q1324734}} ([[Scania]], [[Halland]] și [[Blekinge]]) iar regii danezi domneau peste [[Estonia Daneză|Estonia]], precum și peste ducatele [[Schleswig]] și {{Ill-wd|Q111224}}.<ref>{{citat carte|titlu=The Norwegian Domination and the Norse World, C.1100-c.1400|autor=Steinar Imsen|an=2010|editură=Tapir Academic Press|limbă=engleză|url=https://books.google.ro/books?id=EIr7s7SLit0C&pg=PA286&lpg=PA286|pagină=286}}</ref>

În 1397, Danemarca a intrat într-o [[uniune personală]] cu [[Norvegia]] și cu [[Suedia-Finlanda|Suedia]], unite sub domnia reginei [[Margareta I a Danemarcei|Margaret I]].{{sfn|Stone|Bain|Booth|Parnell|2008|p=33}} Cele trei țări urmau să fie părți egale ale uniunii. Încă de la început, însă, Margaret se pare că nu a fost atât de idealistă—tratând Danemarca drept partea privilegiată a uniunii.<ref name="Lauring">Palle Lauring, ''A History of the Kingdom of Denmark'' (Host & Son Co.: Copenhagen, 1960) p. 108.</ref> De aceea, următorii 125 de ani de istorie scandinavă se centrează pe această uniune, de mai multe ori Suedia despărțindu-se și fiind recucerită. Problema a fost rezolvată practic la 17 iunie 1523, când regele suedez [[Gustav I al Suediei|Gustav Vasa]] a cucerit orașul [[Stockholm]].<ref name="Nilsson-59-63">Nilsson, ''Staden på vattnet 1'', pp 59–63</ref>

[[Reforma Protestantă]] a ajuns în Scandinavia în anii 1530, și după războiul civil denumit [[Războiul Contelui]], Danemarca a trecut la [[lutheranism]] în 1536.<ref>{{Citation | url=http://www.christianity.com/church/church-history/timeline/1501-1600/lutheranism-made-official-in-denmark-11629962.html| title=Lutheranism Made Official in Denmark - 1501-1600 Church History Timeline| newspaper=Christianity.com| date= | author=| accessdate=10 mai 2016}}</ref> Ulterior, în același an, Danemarca s-a [[Danemarca-Norvegia|unit cu Norvegia]].<ref>{{citat carte|titlu=The Complete Guide to National Symbols and Emblems|an=2009|editură=ABC-CLIO|limbă=engleză|isbn=9780313344978|url=https://books.google.ro/books?id=jfrWCQAAQBAJ&pg=PA378&lpg=PA378|pagină=378}}</ref>

=== Istoria modernă timpurie ===
{{Articol principal|Danemarca-Norvegia}}
[[Fișier:Slaget vid Öland Claus Møinichen 1686.jpg|thumb|[[Bătălia de la Öland]] între o flotă aliată [[Danemarca-Norvegia|dano-norvegiano]]-[[Republica Țărilor de Jos|olandeză]] și marina suedeză, 1 iunie 1676.]]
După ce Suedia s-a separat definitiv de Uniunea de la Kalmar în 1523, Danemarca a încercat în două ocazii să-și reafirme dominația asupra Suediei. Prima oară a fost în [[Războiul de Șapte Ani al Nordului]] care a durat din 1563 până în 1570. A doua ocazie a fost [[Războiul Kalmarului]], când regele {{Rege|Christian|IV|Danemarcei}} a atacat Suedia în 1611 dar nu și-a îndeplinit principalul obiectiv, acela de a obliga Suedia să revină în uniune cu Danemarca. Războiul nu a dus la schimbări teritoriale, dar Suedia a fost obligată să plătească [[despăgubiri de război]] în valoare de 1&nbsp;milion de [[Riksdaler suedez|riksdaler]] de argint Danemarcei, sumă cunoscută sub numele de ''[[Tratatul de la Stettin (1570)|răscumpărarea Älvsborgului]]''.<ref>{{cite web|url=http://www.smb.nu/svenskakrig/1611.asp|archiveurl=https://web.archive.org/web/20071011111014/http://smb.nu/svenskakrig/1611.asp|archivedate=2007-10-11|title=Kalmarkriget 1611–1613|accessdate=4 May 2007|publisher=Svenskt Militärhistoriskt Bibliotek|dead-url=yes}}</ref>

Regele Christian s-a folosit de acești bani pentru a construi mai multe orașe și cetăți, dintre care se remarcă [[Glückstadt]] (fondată cu scopul de a rivaliza cu [[Hamburg]]ul), [[Oslo|Christiania]] (după incendiul care a distrus orașul [[Oslo]]), {{Ill-wd|Q861363}}, [[Kristianstad|Christianstad]] și [[Kristiansand|Christiansand]].<ref>{{citat carte|titlu=History of Scandinavia: Norway, Sweden, Denmark, Finland, and Iceland|autor=T. K. Derry|an=2000|editură=University of Minnesota Press|limbă=engleză|isbn=9780816637997|url=https://books.google.ro/books?id=eDh5z2_K_S0C&pg=PA115&lpg=PA115|pagină=115}}</ref> Christian a construit și mai multe clădiri renumite, între care se numără {{Ill-wd|Q326528}}, {{Ill-wd|Q1140534}}, {{Ill-wd|Q4572827}}, [[Castelul Rosenborg|Rosenborg]],<ref>{{Citation | url=http://tv-gladsaxe.webstream.dk/webtv/77/898| title=Københavnerglimt 47 - I Chr d IV s fodspor| newspaper=TV Gladsaxe| accessdate=10 mai 2016}}</ref> o [[Kongsberg|mină de argint]] și {{Ill-wd|Q317658|3=o fabrică de prelucrarea aramei}}. Inspirat de [[Compania Olandeză a Indiilor Orientale]], a înființat o [[Compania Daneză a Indiilor Orientale|organizație similară daneză]] cu ajutorul căreia dorea să revendice [[Sri Lanka|Ceylonul]] drept colonie daneză,<ref>{{Citat web |url=http://www.scholiast.org/history/tra-narr.html |accessdate=2016-05-09 |titlu=The Danish East India Company |archive-date=2007-10-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20071011223300/http://www.scholiast.org/history/tra-narr.html |dead-url=yes }}</ref> dar compania sa a reușit să obțină doar {{Ill-wd|Q732594|3=Tranquebarul}} de pe [[Coasta Coromandel]] a [[India|Indiei]].<ref name="forchennai">''Foreningen Trankebar''. "[http://www.foreningen-trankebar.dk/45934011 Artikel om en tur fra Chennai til Trankebar] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131016135042/http://www.foreningen-trankebar.dk/45934011 |date=2013-10-16 }}".</ref> Marile aspirații coloniale daneze s-au limitat la câteva puncte de schimb în Africa și India. Imperiul era susținut de schimburile comerciale cu alte puteri și [[plantație|plantații]], lipsa resurselor ducând la stagnarea acestora.<ref>{{cite book |editor1-first=James Stuart |editor1-last=Olson |editor2-first=Robert |editor2-last=Shadle |year=1991 |title=Historical Dictionary of European Imperialism |publisher=Greenwood Publishing Group |url=https://books.google.com/books?id=uyqepNdgUWkC&pg=PA167&lpg=PA167|accessdate=15 May 2014}}</ref>

În [[Războiul de Treizeci de Ani]], Christian a încercat să devină liderul [[Statele Germane|statelor germane]] [[Lutheranism|lutherane]], dar a suferit o înfrângere zdrobitoare în [[bătălia de la Lutter]].<ref>{{Harvnb|Scocozza|Jensen|1999|pp=69-70}}</ref> Urmarea a fost invadarea, ocuparea și prădarea Iutlandei de o armată catolică în frunte cu [[Albrecht von Wallenstein]],<ref>{{Harvnb|Scocozza|Jensen|1999|p=70}}</ref> care a obligat Danemarca [[Tratatul de la Lübeck|să iasă din război]]. Danemarca a reușit să evite concesiuni teritoriale, dar intervenția lui [[Gustavus Adolphus al Suediei|Gustavus Adolphus]] în Germania a fost văzută ca semn că puterea militară a Suediei este în creștere, în vreme ce a Danemarcei este în declin. Armatele suedeze [[Războiul lui Torstenson|au invadat Iutlanda]] în 1643 și au cucerit Scania în 1644. Conform istoricului [[Geoffrey Parker (istoric)|Geoffrey Parker]], „ocupația suedeză a generat scăderea producției agricole și penuria de capital; eșecurile recoltelor și [[Ciuma Neagră|ciuma]] au distrus țara între 1647 și 1651; populația Danemarcei a scăzut cu 20 de procente.”<ref>{{Harvnb|Scocozza|Jensen|1999|p=205}}</ref>

Prin [[Al doilea tratat de la Brömsebro (1645)|tratatul de la Brømsebro]] din 1645, Danemarca a trebuit să cedeze Hallandul, [[Gotland]]ul, ultimele părți din Estonia Daneză, și mai multe provincii din Norvegia.<ref>{{Harvnb|Scocozza|Jensen|1999|p=129.}}</ref> În 1657, regele [[Frederick al III-lea al Danemarcei|Frederick al III-lea]] a declarat război Suediei și a înaintat către {{Ill-wd|Q694594}}. Aceasta a condus la o masivă înfrângere a danezilor, iar armatele regelui [[Carol al X-lea Gustav]] al Suediei au cucerit [[Iutlanda]], [[Funen]] și mare parte din [[Zealand]] înainte de a semna [[Tratatul de la Roskilde|pacea de la Roskilde]] în februarie 1658, prin care Suedia a preluat controlul asupra [[Scania|Scaniei]], [[Blekinge]]i, [[Trøndelag]]ului și asupra insulei [[Bornholm]]. Carol al X-lea Gustav a regretat în curând că nu a distrus Danemarca definitiv, iar în august 1658 a început un asediu de doi ani al [[Copenhaga|Copenhagăi]] dar nu a reușit să o cucerească.{{sfn|Stone|Bain|Booth|Parnell|2008|p=35}} În acordul de pace ce a urmat, Danemarca a reușit să-și conserve independența și să recâștige Trøndelagul și Bornholmul.<ref>{{citat carte|titlu=Stagg vs. Yost: The Birth of Cutthroat Football|an=2015|editură=Rowman & Littlefield|limbă=engleză|isbn=9781442248267|url=https://books.google.ro/books?id=fRkECgAAQBAJ&pg=PA149&lpg=PA149|pagină=149}}</ref>

Danemarca a încercat să recâștige și controlul asupra Scaniei în [[Războiul Scanian]] (1675–79) dar această tentativă s-a soldat cu un eșec. După [[Marele Război al Nordului]] (1700–21), Danemarca a reușit să recucerească părțile din [[Schleswig]] și {{Ill-wd|Q111224}} în care domnea casa de {{Ill-wd|Q695919}} în 1721 și, respectiv, în 1773. În [[Războaiele Napoleoniene]], Danemarca a încercat la început să rămână neutră și să facă comerț atât cu [[Primul Imperiu Francez|Franța]] cât și cu [[Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei|Regatul Unit]] și a aderat la [[A Doua Ligă a Neutralității Armate|Liga Neutralității Armate]] împreună cu [[Imperiul Rus|Rusia]], Suedia și [[Regatul Prusiei|Prusia]]. Britanicii au considerat aceasta un act de ostilitate și au atacat Copenhaga în [[Bătălia de la Copenhaga (1801)|1801]] și [[Bătălia de la Copenhaga (1807)|1807]], într-unul din cazuri distrugând flota daneză, iar în celălalt incendiind părți din capitala Danemarcei.<ref>{{Harvnb|Ingvorsen|1981|pp=60+67.}}</ref> Aceasta a dus la așa-numitul [[Războiul Canonierelor|Război al Canonierelor]], dar faptul că britanicii controlau căile maritime dintre Danemarca și Norvegia s-a dovedit dezastruos pentru economia uniunii și în 1813, Danemarca-Norvegia a intrat în [[faliment]].<ref>[http://www.danmarkskonger.dk/konge47f.htm Statsbankerotten 1813] danmarkskonger.dk. Accesat la 12 ianuarie 2010.</ref> Uniunea dano-norvegiană a fost dizolvată prin [[tratatul de la Kiel]] în 1814.<ref>{{Citation|last= Scocozza |first= Benito |year= 1997 |title= Politikens bog om danske monarker |publisher= [[Politikens Forlag]] |location= København |isbn= 87-567-5772-7|page=166-167}}</ref> Norvegia a intrat într-o nouă uniune cu Suedia, care a durat până în 1905. Danemarca a păstrat coloniile [[Islanda]], [[Insulele Feroe]] și [[Groenlanda]]. Pe lângă coloniile nordice, Danemarca a controlat și {{Ill-wd|Q732594}}<nowiki/>ul din [[India]] între 1620 și 1869, [[Coasta de Aur Daneză]] ([[Ghana]]) între 1658 și 1850, și [[Indiile Occidentale Daneze]] ([[Insulele Virgine Americane]]) între 1671 și 1917.<ref>{{Citation | url=http://www.amazon.com/Danish-Indies-Under-Company-1671-1754/dp/1164073753| title=The Danish West Indies Under Company Rule, 1671-1754 (1917)| newspaper=Amazon| date=2010 | author=Waldemar Westergaard| accessdate=10 mai 2016}}</ref>
=== Monarhia constituțională ===
[[Fișier:Grundlovgivende rigsforsamling - Constantin Hansen.jpg|thumb|left|''Den Grundlovsgivende Rigsforsamling'' (părinții fondatori ai [[Constituția Danemarcei|Constituției daneze]]), pictură din 1860–1864 de {{Ill-wd|Q539474}}.]]
Mișcarea naționalistă și liberală daneză a prins avânt în anii 1830 și, după [[Revoluțiile din 1848]], Danemarca a devenit, pe cale pașnică, monarhie constituțională la 5 iunie 1849.<ref>{{citat carte|titlu=The CIA World Factbook 2016|publisher=Skyhorse Publishing, Inc.|limbă=engleză|isbn=9781510700895|url=https://books.google.ro/books?id=jZIZCwAAQBAJ&pg=PT1435&lpg=PT1435|pagină=1435}}</ref><ref name=amos>[http://www.amosnews.ro/arhiva/5-iunie-ziua-constitutiei-danemarca-05-06-2011 5 Iunie - Ziua Constituției în Danemarca], 5 iunie 2011, ''Amos News''</ref> După [[al Doilea Război al Schleswigului]] (1864), Danemarca a fost obligată să cedeze [[Provincia Schleswig-Holstein|Schleswig și Holstein]] [[Prusia|Prusiei]], într-o înfrângere care a lăsat urme adânci asupra mândriei naționale daneze.<ref name=amos /> După aceste evenimente, Danemarca a urmat o politică de neutralitate în Europa.<ref name=amos />

După înfrângerea Germaniei în Primul Război Mondial, [[Tratatul de la Versailles|puterile de la Versailles]] au oferit Danemarcei retrocedarea regiunii Schleswig-Holstein. De teama [[iredentism]]ului german, Danemarca a refuzat preluarea regiunii fără plebiscit, acesta fiind organizat în cele două provincii la 10 februarie, respectiv la 14 martie.<ref>{{cite journal |first=Jørgen |last=Elklit |first2=Johan Peter |last2=Noack |first3=Ole |last3=Tonsgaard |title=A National Group as a Social System: The Case of the German Minority in North Schleswig |journal=[[Journal of Intercultural Studies]] |volume=1 |issue=1 |pages=5–19 |year=1980 |doi=10.1080/07256868.1980.9963137 | issn = 0725-6868 }}</ref> La 10 iulie 1920, după plebiscit și după contrasemnarea de către rege (9 iulie) a actului de reunire, Schleswigul de Nord (Sønderjylland) a revenit în granițele Danemarcei,<ref>{{Citation | url=http://www.theeuropeanlibrary.org/tel4/collection/a0552| title=The reunification of Schleswig with Denmark 1914-1920 | newspaper=The European Library| date= | author=| accessdate=10 mai 2016}}</ref> adăugând țării 163.600 de locuitori și o suprafață de 3.984&nbsp;km². Ziua reunirii (Genforeningsdag) se sărbătorește în fiecare an la 15 iunie ca Valdemarsdag.<ref>{{Citation | url=http://www.om-flag.dk/valdemarsdag_56.html| title=Den 15. juni er det Valdemarsdag og Genforeningsdag| newspaper=Om-flag.dk| accessdate=10 mai 2016}}</ref>
[[Fișier:Tratado de Lisboa 13 12 2007 (081).jpg|thumb|Danemarca a aderat la [[Uniunea Europeană]] în 1973 și a semnat [[Tratatul de la Lisabona]] în 2007.]]

Invadarea Danemarcei de către [[Germania Nazistă]] la 9 aprilie 1940&nbsp;– denumită [[Operațiunea Weserübung]]&nbsp;– a întâmpinat doar două ore de rezistență militară înainte ca guvernul danez să capituleze.<ref>{{citat carte|titlu=The Great Crusade: A New Complete History of the Second World War|author=H. P. Willmott|publisher=Potomac Books|limbă=engleză|isbn=9781597971911|url=https://books.google.ro/books?id=5L-bwPZK7PQC&pg=PA75&lpg=PA75|pagină=75}}</ref> Cooperarea economică între Germania și Danemarca a continuat până în 1943, când guvernul danez a refuzat să o mai continue, marina țării scufundându-și majoritatea vaselor<ref>{{Citation | url=http://cphpost.dk/history/nazi-germany-to-danish-navy-you-sank-my-battleship.html| title=Nazi Germany to Danish Navy: “You sank my battleship”| newspaper=Cphpost.dk/history/nazi-germany-to-danish-navy-you-sank-my-battleship.html| date=10 martie 2016| accessdate=10 mai 2016}}</ref> și trimițând cât mai mulți ofițeri în Suedia. În timpul războiului, guvernul a încercat să ajute minoritatea evreiască din țară, rezistența daneză efectuând operațiuni de salvare prin care majoritatea acestora au fost transferați în siguranță în Suedia înainte ca germanii să apuce să-i deporteze. Danemarca a efectuat multe operațiuni de sabotaj asupra infrastructurii germane. [[Islanda]] a rupt legăturile cu Danemarca și a devenit republică independentă și, în 1948, [[Insulele Feroe]] au primit [[autonomie]].<ref name=worldstatesmen>[http://www.worldstatesmen.org/Faeroe_Islands.html Faeroe Islands] World Statesman</ref>. Cu toate acestea respectivele insule sunt definite ca o comunitate de locuitori ai regatului.<ref name=aqgunu>[https://www.retsinformation.dk/Forms/R0710.aspx?id=45897&exp=1 ''Lov om Færøernes Hjemmestyre''] {{da icon}}. Retsinformation.dk. "§ 1. Færøerne udgør inden for denne Lovs Rammer et selvstyrende Folkesamfund i det danske Rige. I Henhold hertil overtager det færøske Folk ved sin folkevalgte Repræsentation, Lagtinget, og en af dette oprettet Forvaltning, Landsstyret, inden for Rigsenheden Ordningen og Styrelsen af færøske Særanliggender som angivet i denne Lov."</ref><ref name=aqgdoi>[https://www.retsinformation.dk:443/Forms/R0710.aspx?id=125052 ''Lov om Grønlands Selvstyre''] {{da icon}}. Retsinformation.dk. "I erkendelse af, at det grønlandske folk er et folk i henhold til folkeretten med ret til selvbestemmelse, bygger loven på et ønske om at fremme ligeværdighed og gensidig respekt i partnerskabet mellem Danmark og Grønland.</ref>

După război, Danemarca a devenit membru fondator al [[ONU|Națiunilor Unite]] și al [[NATO]],<ref name=amos /> iar în 1973, împreună cu Regatul Unit și Irlanda, a aderat la [[Comunitatea Economică Europeană]] (astăzi, [[Uniunea Europeană]]) după un [[Referendumul pentru aderarea Danemarcei la Comunitățile Europene, 1972|referendum național]].<ref name="Undervisningsministeriet">[http://sekr.uvm.dk/historie/tekster_tidssoejle/tid_hist/dan_ja_1972.html Danmarkshistorien: Ja til EF 1972] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070610074546/http://sekr.uvm.dk/historie/tekster_tidssoejle/tid_hist/dan_ja_1972.html |date=2007-06-10 }} {{Ill-wd|Q5340905}} {{da icon}}</ref> [[Tratatul de la Maastricht]] a fost ratificat după încă un referendum în 1993 și după ce țările Uniunii au acceptat o serie de concesii pentru Danemarca consfințite prin [[Acordul de la Edinburgh]].<ref name=aqgtrei>{{citat carte|titlu=Climate Change and Human Mobility|author=Kirsten Hastrup, Karen Fog Olwig|publisher=Cambridge University Press|isbn=9781107028210|url=https://books.google.ro/books?id=TGpwT2-C2AwC&pg=PA205&lpg=PA205|pagină=205}}</ref>

Groenlandezii sunt considerați popor separat cu drept de [[autodeterminare]],<ref name=aqgunu/><ref name=aqgdoi/> astfel că [[Groenlanda]] a obținut autonomie în 1979 și a primit drept de autodeterminare în 2009.<ref name=aqgtrei/> Nici Groenlanda și nici Insulele Feroe nu sunt membre ale Uniunii Europene, feroezii refuzând să adere la CEE din 1973 și Groenlanda din 1986, în ambele cazuri din cauza politicilor europene privind pescuitul.<ref>{{Citation | url=http://www.government.fo/foreign-relations/missions-of-the-faroe-islands-abroad/the-mission-of-the-faroes-to-the-european-union/the-faroe-islands-and-the-european-union/fisheries/| title=Fisheries - The Government of the Faroe Islands| newspaper=Government.fo| accessdate=10 mai 2016}}</ref>

În ciuda dimensiunilor reduse, Danemarca participă la marile operațiuni militare și umanitare sub egida ONU, adesea conduse de NATO, cum ar fi: [[Disputa din Cipru|Cipru]], [[Războiul Bosniac|Bosnia și Herțegovina]], [[Războiul din Coreea|Coreea]], [[Criza Suezului|Egipt]], [[Războiul Croat de Independență|Croația]], [[Războiul din Kosovo|Kosovo]], Etiopia, [[Războiul din Afganistan (2001-prezent)|Afganistan]], Irak, [[Războiul Civil Somalez|Somalia]] și [[Războiul Civil din Libia|Libia]]. În 2009 [[Anders Fogh Rasmussen]] a demisionat din funcția de prim ministru al Danemarcei pentru a deveni secretar general al NATO. În ultimii ani populismul de dreapta câștigă teren,<ref>{{cite book|author=David Arter|title=Democracy in Scandinavia: Consensual, Majoritarian Or Mixed?|url=https://books.google.com/books?id=iLH4C0mUAC4C&pg=PA52|year=2006|publisher=Manchester University Press|isbn=978-0-7190-7047-1|page=52}}</ref> [[Partidul Popular Danez]] devenind al doilea partid ca voturi în alegerile din 2015, dezbătând teme precum imigranții și integrarea acestora.<ref>{{Citation | url=http://www.theguardian.com/world/2015/jun/19/danish-peoples-party-dahl-border-controls-election| title=Danish People’s party leader demands border crackdown after election success| newspaper=Theguardian.com| date=19 iunie 2015 | author=David Crouch, Lars Eriksen | accessdate=10 mai 2016}}</ref>

== Geografie ==
{{Articol principal|Geografia Danemarcei}}
[[Fișier:Da-map.png|thumb|Harta Danemarcei.]]
[[Fișier:Satellite image of Denmark in July 2001.jpg|thumb|left|Imagine din satelit asupra Danemarcei metropolitane.]]

Aflată în [[Europa de Nord]], Danemarca propriu-zisă constă din peninsula [[Iutlanda]] și arhipelag cu 443 de insule cu nume (1.419 insule peste 100&nbsp;m² în total).<ref>{{cite web |url=http://www2.kms.dk/C1256AED004EA666/(AllDocsByDocId)/1D7EE8822587E667C1256AEF0030ABF6?open&page=strste&omr=KORT_DK_I_TAL |title=Landet i tal&nbsp; – Største øer |accessdate=14 July 2007 |date=23 September 2003 |publisher={{Ill-wd|Q6573171}} }}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> Dintre acestea, 72 sunt locuite,<ref>[http://statistikbanken.dk/bef4 BEF4: Folketal 1. januar efter øer], statistikbanken.dk</ref> cele mai mari fiind [[Zealand]] și [[Funen]]. Insula [[Bornholm]] se află departe spre est de restul țării, în [[Marea Baltică]]. Multe dintre insulele mai mari sunt legate între ele prin poduri; [[Podul Øresund]] leagă Zealandul de Suedia;<ref>{{Citation | url=https://www.oresundsbron.com/en/node/6738| title=The Oresund Bridge| newspaper=oresundsbron.com|| accessdate=10 mai 2016}}</ref> [[Podul Marii Centuri]] leagă Funen de Zealand; iar [[Podul Micii Centuri (1970)|Podul Micii Centuri]] leagă Iutlanda de Funen. Insulele mai mici sunt legate de continent și de cele mai mari prin linii de ferry-boat și cu avioane mici. Cele mai mari orașe, cu populații de peste 100.000 de locuitori, sunt capitala [[Copenhaga]] de pe insula Zealand; [[Århus]] și [[Aalborg]] în Iutlanda; și [[Odense]] pe insula Funen.<ref>{{Citation| url=http://denmark.dk/en/quick-facts/facts| title=Facts and Statistics| newspaper=Denmark.dk| accessdate=10 mai 2016| archive-date=2016-05-02| archive-url=https://web.archive.org/web/20160502180551/http://denmark.dk/en/quick-facts/facts| dead-url=yes}}</ref>

Danemarca ocupă o arie de {{dim|43094|km²}}.<ref name="mundi">[http://www.indexmundi.com/denmark/area.html Denmark Area] – Geography – Index Mundi. Accesat la 5 iunie 2012.</ref><ref name="factbook">{{cite web|date=19 January 2012|url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/da.html|title=Denmark|work=The World Factbook|publisher=CIA|accessdate=4 February 2012|archive-date=2015-09-18|archive-url=https://web.archive.org/web/20150918223138/https://www.cia.gov/library/publications//the-world-factbook/geos/da.html|dead-url=yes}}</ref> Mărimea suprafeței uscatului Danemarcei nu poate fi estimată cu exactitate, deoarece oceanul erodează constant unele coaste, depunând aluviuni pe altele, precum și din cauza lucrărilor de recuperare a teritoriilor marine. Pe uscat, țara are o frontieră de 68 de kilometri cu Germania la sud, fiind altfel înconjurată de mări cu o linie a țărmului de {{dim|7314|km}} (incluzând aici mici golfuri și limanuri).<ref name='Nature&Environment'>{{cite web|url=http://denmark.dk/portal/page?_pageid=374,520337&_dad=portal&_schema=PORTAL|archiveurl=https://web.archive.org/web/20070403235436/http://denmark.dk/portal/page?_pageid=374,520337&_dad=portal&_schema=PORTAL|archivedate=2007-04-03|title=Nature & Environment|trans_title=Natură și mediu|accessdate=3 February 2007|work=Denmark.dk|dead-url=yes}}</ref> Niciun punct din Danemarca nu se află mai departe de {{dim|52|km}} de coastă. Pe coasta de sud-vest a Iutlandei, mareea este între {{dim|1|2|m}}, țărmul deplasându-se în interior și în exterior pe o distanță de {{dim|10|km}}.<ref>Nationalencyklopedin, (1990)</ref>

Cel mai nordic punct al Danemarcei este punctul [[Skagen]] (plaja nordică de la Skaw) la 57° 45' 7" latitudine nordică; cel mai sudic este {{Ill-wd|Q634481}} (extremitatea sudică a insulei {{Ill-wd|Q735905}}) la 54° 33' 35" latitudine nordică; cel mai vestic punct este {{Ill-wd|Q44391}} la 8° 4' 22" longitudine estică; iar cel mai estic este {{Ill-wd|Q10728779}} la 15° 11' 55" longitudine estică.<ref name="ifeh">{{Citation | url=http://www.ifeh.org/spotslights/11_denmark.html| title=Spotlight on Denmark| newspaper=Ifeh.org| date= | author=| accessdate=10 mai 2016}}</ref> Acesta din urmă se află în arhipelagul {{Ill-wd|Q502678}}, la 18&nbsp;kilometri nord-est de [[Bornholm]]. Distanța de la est la vest este de {{dim|452|km}}, iar cea de la nord la sud, de {{dim|368|km}}.<ref name="ifeh" />

Relieful este unul șes, cu altitudini mici; altitudinea medie este de {{dim|31|m}} peste nivelul mării. Cel mai înalt punct natural este [[Møllehøj]], la {{dim|170.86|m}}.<ref>{{cite web|title=Nyt højeste punkt i Danmark|url=http://www.gst.dk/nyheder/nyhedsarkiv/2005/feb/hoejste-punkt/|publisher={{Ill-wd|Q6573171}}|accessdate=26 May 2014|language=daneză|archive-date=2014-05-28|archive-url=https://web.archive.org/web/20140528005236/http://www.gst.dk/nyheder/nyhedsarkiv/2005/feb/hoejste-punkt/|dead-url=yes}}</ref> Apele de uscat ocupă în total {{dim|700|km²}}.<ref>{{Citation | url=http://ec.europa.eu/echo/files/civil_protection/vademecum/dk/2-dk-5.html| title=Vademecum for Civil Protection | newspaper=European Commission|  accessdate=22 mai 2016}}</ref>

Din punct de vedere [[Fitogeografie|fitogeografic]], Regatul Danemarcei (incluzând Groenlanda și Insulele Feroe) aparține [[Regatul Boreal|Regatului Boreal]] și se împarte între provinciile Arctică, Atlantic-Europeană și Central-Europeană a regiunii Circumboreale. Conform [[World Wide Fund for Nature]], teritoriul Danemarcei se poate împărți în două [[Ecoregiune|ecoregiuni]]: [[Pădure de amestec|pădurile de amestec]] atlantice și pădurile de amestec baltice. Insulele Feroe sunt acoperite de [[Pășune boreală|pășunile boreale]] feroeze, iar Groenlanda găzduiește ecoregiunile [[Tundră|tundrei]] arctice superioare și inferioare Kalaallit Nunaat.<ref>{{Citation | url=http://www.worldwildlife.org/ecoregions/na1112| title=Kalaallit Nunaat high arctic tundra| newspaper=Worldwildlife.org| accessdate=10 mai 2016}}</ref>

=== Clima ===
{{Articol principal|Clima Danemarcei}}
[[Fișier:A Danish Perspective.jpg|thumb|Danemarca văzută de pe [[Stația Spațială Internațională]] în februarie 2003<ref>[http://www.nasa.gov/multimedia/imagegallery/image_feature_458.html NASA - A Danish Perspective<!-- Titlu generat de robot -->]</ref>]]
Danemarca are o [[climă temperată]], caracterizată prin ierni blânde, cu temperaturi medii în ianuarie și februarie de {{dim|0.0|°C}}, și veri răcoroase, temperatura medie în august fiind de {{dim|15.7|°C}}.<ref name="Denmark climate">{{cite web |url=http://www.dmi.dk/dmi/index/danmark/oversigter/klimanormaler.htm |archiveurl=https://web.archive.org/web/20111011141312/http://www.dmi.dk/dmi/index/danmark/oversigter/klimanormaler.htm |archivedate=2011-10-11 |title=Climate Normals for Denmark |accessdate=28 October 2008 |work=Institutul Meteorologic Danez |dead-url=yes }}. Cifre, etichetate în daneză: primul grafic este toată țara; Nedbør=Precipitații, Nedbørdage=Zile cu precipitații (>1 mm), (Dag/Middel/Nat)temp.=temperatură (Ziua/Medie/Noaptea), Solskinstimer=Ore cu soare.</ref> Danemarca are o medie de 121 de zile pe an cu precipitații, în medie primind în total circa {{dim|712|mm}} pe an; toamna este cel mai umed anotimp, iar primăvara{{mdash}} cel mai uscat.<ref name="Denmark climate"/> Datorită poziționării între continent și ocean, temperaturile variază des.<ref name="Denmark weather change">{{cite web |url=http://www.dmi.dk/vejr/til-lands/maaned-og-saeson/vejrkorset-efteraarsvejrets-fire-hjoerner/ |title=The weather cross – the four corners of autumn weather |accessdate=17 September 2015 |work={{Ill-wd|Q1164325}} |archive-date=2015-09-21 |archive-url=https://web.archive.org/web/20150921003948/http://www.dmi.dk/vejr/til-lands/maaned-og-saeson/vejrkorset-efteraarsvejrets-fire-hjoerner/ |dead-url=yes }}</ref>

Din cauza poziției nordice a Danemarcei, cantitatea de lumină solară suferă mari variații de la anotimp la anotimp. Zilele de iarnă sunt scurte, soarele răsărind la 8:45&nbsp;am și apunând la 3:45&nbsp;pm, iar cele de vară sunt foarte lungi, cu răsăritul la 4:30&nbsp;am și apusul la 10&nbsp;pm.<ref name="sunrise sunset">{{cite web|url=http://www.gaisma.com/en/location/kobenhavn.html|title=Copenhagen, Denmark&nbsp; – Sunrise, sunset, dawn and dusk times for the whole year|trans_title=Copenhaga, Danemarca - Orele de răsărit, apus, amurg și crepuscul pentru tot anul|work=Gaisma|date=2 May 2006|accessdate=24 June 2012}}</ref>

{{Weather box
|collapsed = yes
|location = Danemarca (2001–2010)
|metric first=Yes
|single line=Yes
|Jan high C = 3.3
|Feb high C = 3.3
|Mar high C = 6.1
|Apr high C = 11.5
|May high C = 15.5
|Jun high C = 18.5
|Jul high C = 21.6
|Aug high C = 21.2
|Sep high C = 17.5
|Oct high C = 12.3
|Nov high C = 7.9
|Dec high C = 4.2
|year high C = 11.9
|Jan mean C=  1.5
|Feb mean C=  1.2
|Mar mean C=  3.0
|Apr mean C=  7.5
|May mean C= 11.4
|Jun mean C= 14.6
|Jul mean C= 17.4
|Aug mean C= 17.2
|Sep mean C= 13.8
|Oct mean C=  9.4
|Nov mean C=  5.7
|Dec mean C=  2.2
|year mean C = 8.8
|Jan low C= −0.8
|Feb low C= −1.3
|Mar low C= −0.2
|Apr low C=  3.6
|May low C=  7.4
|Jun low C= 10.6
|Jul low C= 13.4
|Aug low C= 13.5
|Sep low C=  10.2
|Oct low C=  6.2
|Nov low C=  3.2
|Dec low C= −0.3
|year low C= 5.5
|Jan precipitation mm=66
|Feb precipitation mm=50
|Mar precipitation mm=43
|Apr precipitation mm=37
|May precipitation mm=53
|Jun precipitation mm=68
|Jul precipitation mm=77
|Aug precipitation mm=91
|Sep precipitation mm=62
|Oct precipitation mm=83
|Nov precipitation mm=75
|Dec precipitation mm=61
|year precipitation mm=765
|unit rain days=1mm
|Jan rain days=18
|Feb rain days=15
|Mar rain days=13
|Apr rain days=11
|May rain days=13
|Jun rain days=13
|Jul rain days=14
|Aug rain days=16
|Sep rain days=14
|Oct rain days=17
|Nov rain days=20
|Dec rain days=17
|Jan sun=47
|Feb sun=71
|Mar sun=146
|Apr sun=198
|May sun=235
|Jun sun=239
|Jul sun=232
|Aug sun=196
|Sep sun=162
|Oct sun=111
|Nov sun=58
|Dec sun=45
|year sun=1739
|source 1=[http://www.dmi.dk/vejr/arkiver/normaler-og-ekstremer/klimanormaler-dk/vejrnormal// Danmarks Meteorologiske Institut]<!--|date=Jan 2015] -->
}}

=== Mediul ===
{{multiple image
|align=right
|image1=Grib skov.jpg
|caption1=[[Fag]]ii sunt frecvent întâlniți în toată țara, mai ales în pâlcurile de pădure.
|width1=184
|image2=Kattegat coast of Skagen.jpg
|caption2=Peisajul danez se caracterizează prin șesuri arabile și plaje de nisip.
|width2=260
}}
Danemarca aparține [[Regatul Boreal|Regatului Boreal]] și poate fi împărțită în două [[Ecoregiune|ecoregiuni]]: pădurile de amestec Atlantice și pădurile de amestec Baltice.<ref>{{cite web|last1=Hogan|first1=C Michael|title=Ecoregions of Denmark|url=http://www.eoearth.org/view/article/152021/|publisher=Encyclopedia of Earth|archiveurl=https://web.archive.org/web/20160321144637/http://www.eoearth.org/view/article/152021/|archivedate=2016-03-21|accessdate=26 august 2015|date=8 November 2011|dead-url=no}}</ref> Mare parte din pădurile temperate din Danemarca au fost substanțial distruse sau fragmentate, în special pentru scopuri agricole în ultimul mileniu. În total, 12,9% din suprafața țării este împădurită.<ref>{{cite web|title=Forest area (% of land area)|url=http://data.worldbank.org/indicator/AG.LND.FRST.ZS|website=worldbank.org|publisher=The World Bank|accessdate=26 august 2015}}</ref> [[Căprioară|Căprioarele]] ocupă zona rurală în numere din ce în ce mai mari, iar [[cerb]]ul se găsește în pădurile izolate din Iutlanda. În țară mai trăiesc și mamifere mici, cum ar fi [[iepure]]le de câmp și [[arici]]ul. Danemarca este locuită de circa 400 de specii de păsări, dintre care circa 160 se înmulțesc aici.<ref>{{cite web|title=Bird list of Denmark|url=http://www.netfugl.dk/dklist.php|publisher=Netfugl.dk|accessdate=26 august 2015|quote=It involves all category A, B and C birds recorded in Denmark (according to SU/BOURC/AERC standard).|archive-date=2015-09-05|archive-url=https://web.archive.org/web/20150905040347/http://www.netfugl.dk/dklist.php|dead-url=yes}}</ref> Peștii, în special [[macrou]] și [[hering]], sunt abundenți în apele daneze și formează sursa unei bogate industrii a pescuitului.<ref>{{Citation | url=http://www.eurofish.dk/index.php?option=com_content&view=article&id=113%3Adenmark&catid=37&Itemid=34| title=Overview of the Danish fisheries and aquaculture sector| newspaper=Eurofish.dk| accessdate=23 mai 2016}}</ref>

Poluarea apelor și a solului sunt două din principalele probleme de mediu ale Danemarcei, deși astăzi mare parte din deșeurile casnice și industriale ale țării se reciclează. Danemarca a avut în istorie o atitudine progresistă în ce privește protecția mediului; în 1971, a înființat un Minister al Mediului și a fost prima țară din lume care a implementat o lege a mediului în 1973.<ref>[https://books.google.com/books?id=NHxwtVy9MKMC&pg=PA323&lpg=PA323&dq=denmark+1973+environmental+laws&source=bl&ots=4Ev_AGmjqf&sig=4Ff7Qdae-i-6V1RTPjelOWwGuNE&hl=en&sa=X&ei=8StdT9aeJtDZ8QOayLSKDw&ved=0CF0Q6AEwCA The law of environmental damage: liability and reparation]. Marie-Louise Larsson.</ref> Pentru a atenua degradarea mediului și [[încălzirea globală]], Guvernul Danez a semnat [[Protocolul de la Kyoto]].<ref name="factbook"/> Amprenta ecologică națională este însă de 8,26 hectare globale de persoană, una foarte ridicată față de media mondială de 1,7 în 2010.<ref>{{cite web|title=Ecological Footprint Atlas 2010|url=http://www.footprintnetwork.org/en/index.php/GFN/page/ecological_footprint_atlas_2010|publisher=Global Footprint Network|accessdate=26 august 2015|date=2010|archive-date=2011-07-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20110709225943/http://www.footprintnetwork.org/en/index.php/GFN/page/ecological_footprint_atlas_2010/|dead-url=yes}}</ref> Factorii care contribuie la această valoare deosebit de ridicată sunt valoare deosebit de mare a terenului arabil dar și valoarea relativ ridicată a pășunilor,<ref>WWF (2014): Living Planet Report.</ref> ceea ce se poate explica prin producția foarte ridicată de carne în Danemarca ({{dim|115.8|kg}} de carne anual pe cap de locuitor) și rolul economic ridicat al industriei cărnii și lactatelor.<ref>AMI (2012); date preliminare pe 2011</ref> În decembrie 2014, {{Ill|en|Indicele Performanței în Schimbarea Climatică|Climate Change Performance Index}} pe 2015 punea Danemarca pe primul loc, explicând că, deși emisiile sunt încă destul de mari, țara a reușit să implementeze politici eficiente de protecția mediului.<ref>{{cite web|url=https://germanwatch.org/en/download/10407.pdf|title=The Climate Change Performance Index: Results 2015|author=Jan Burck, Franziska Marten, Christoph Bals|publisher=Germanwatch|accessdate=9 December 2014|language=engleză|archive-date=2014-12-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20141209222711/http://germanwatch.org/en/download/10407.pdf|dead-url=yes}}</ref>

== Guvernarea ==
{{Articol principal|Politica Danemarcei}}
{{Imagini șef de stat și de guvern|caption_template1=__link__|caption_template2=prim-ministrul __link__}}
Regatul Danemarcei este o [[monarhie constituțională]], în care monarhul, actualmente regele {{Rege|Frederic|X|Danemarcei|m}} este șeful statului, dar puterile regale se limitează de multă vreme la funcțiuni ceremoniale.<ref name=guv>[http://kongehuset.dk/en/the-monarchy-in-denmark/the-monarchy-today The Monarchy today] – ''The Danish Monarchy'' (kongehuset.dk). Accesat la 16 iunie 2012</ref> Monarhul nu răspunde pentru acțiunile sale, iar persoana sa este sacrosanctă.<ref>"The King shall not be answerable for his actions; his person shall be sacrosanct." [http://www.servat.unibe.ch/icl/da00000_.html The Constitution of Denmark – Section 13.]</ref> Sistemul politic danez funcționează în cadrul descris de [[Constituția Danemarcei]]. Modificările acesteia necesită o majoritate absolută în două legislaturi diferite și aprobarea de către majoritatea alegătorilor prezenți la urne la un referendum în acest scop (cu condiția suplimentară ca cei care votează în favoarea modificării să reprezinte cel puțin 40% dintre cetățenii cu drept de vot).<ref>{{cite web|author=Prof. Dr. Axel Tschentscher, LL.M. |url=http://www.servat.unibe.ch/icl/da00000_.html |title=The Constitution of Denmark – Section 88 |publisher=Servat.unibe.ch |date= |accessdate=5 July 2012}}</ref> Constituția organizează sistemul politic pe baza separației puterilor în stat, în ramurile legislativă, executivă și judecătorească.<ref>{{Citation | url=http://www.legco.gov.hk/research-publications/english/1314fsc44-political-system-of-Denmark-20140902-e.pdf| title=Political system of Denmark | newspaper=Legco.gov.hk| date=2 septembrie 2014| accessdate=22 mai 2016}}</ref>

=== Sistemul politic ===
[[Fișier:Kbh IMG 6504.JPG|thumb|left|[[Palatul Christiansborg]], unde se întrunesc {{Ill-wd|Q209151|3=Parlamentul}} și [[Curtea Danemarcei|instanța judecătorească supremă]].]]
{{Ill-wd|Q209151}} este parlamentul național și legislativul suprem al regatului. În teorie, el este autoritatea legislativă supremă, în conformitate cu doctrina suveranității parlamentare, și poate legifera în orice domeniu, nefiind constrâns să acționeze în limitele deciziilor predecesorilor săi. Chestiunile privind suveranitatea au fost puse însă în discuție în lumina aderării Danemarcei la [[Uniunea Europeană]]. Parlamentul este format din 175 de membri aleși prin vot proporțional, plus câte doi membri din Groenlanda și Insulele Feroe.<ref>{{harvnb|Jørgensen|1995|p=16.}}</ref> Alegerile legislative se țin o dată la patru ani, dar primul ministru poate cere monarhului organizarea de alegeri înainte de termen. În urma unui [[Moțiune de cenzură|vot de neîncredere]], parlamentul poate obliga fie un singur ministru, fie întreg guvernul, să demisioneze.<ref>"A Minister shall not remain in office after the Parliament has passed a vote of no confidence in him." [http://www.servat.unibe.ch/icl/da00000_.html The Constitution of Denmark – Section 15.]</ref>

Sistemul de vot proporțional a dus prin tradiție la formarea de coaliții de guvernare. Majoritatea guvernelor daneze postbelice au fost fie guverne de coaliție, fie guverne minoritare, susținute în parlament și de partide neguvernamentale.<ref>{{cite web|url=http://www.b.dk/din-mening/radikale-ved-historisk-skillevej|title=Radikale ved historisk skillevej|publisher={{Ill-wd|Q59055}}|date=17 June 2007|accessdate=17 august 2007}}</ref>

[[Primul ministru al Danemarcei|Primul ministru]] este numit formal de monarh, în urma consultărilor cu liderii partidelor după alegeri sau după căderea guvernului anterior.<ref>{{Citation| url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/print_2077.html| title=Executive Branch| newspaper=CIA World Factbook| date=| author=CIA| accessdate=10 mai 2016| archive-date=2016-06-10| archive-url=https://web.archive.org/web/20160610130942/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/print_2077.html| dead-url=yes}}</ref> În practică, primul ministru este ales prin negocieri între liderii partidelor parlamentare, de regulă fiind numit liderul celui mai mare partid dintr-o coaliție. Autoritatea executivă se exercită în numele monarhului de către primul ministru și de miniștrii cabinetului, fiecare administrând un portofoliu. Cabinetul, primul ministru și ceilalți miniștri formează în ansamblul lor guvernul Danemarcei.<ref name=guv />

După o [[Alegeri generale în Danemarca, 2015|înfrângere în alegerile generale]], în iunie 2015, [[Helle Thorning-Schmidt]], șefa {{Ill|en|Social-Democrații (Danemarca)|Social Democrats (Denmark)|Social-Democraților}} (în {{da|Socialdemokraterne}}), a demisionat din funcția de prim ministru. Ei i-a urmat în funcție [[Lars Løkke Rasmussen]], liderul {{Ill|en|Venstre (Danemarca)|Venstre (Denmark)|Partidului Liberal}} (în {{da|Venstre}}). Rasmussen conduce {{Ill|en|Guvernul Lars Løkke Rasmussen (2)|Lars Løkke Rasmussen II Cabinet|un guvern}} care constă în întregime din miniștri din propriul său partid, ceea ce nu este ceva obișnuit.<ref>{{cite web|last1=Binderup|first1=Jakob|title=Må V gå solo? Sådan er det gået danske et-parti-regeringer|url=http://nyheder.tv2.dk/valg2015/2015-06-21-maa-v-gaa-solo-saadan-er-det-gaaet-danske-et-parti-regeringer|website=TV2.dk|accessdate=4 November 2015|language=daneză}}</ref>

=== Sistemul judiciar ===
Autoritatea judiciară rămâne separată de cea executivă și legislativă și este exercitată de instanțele judecătorești. Multe legi sunt cutumiare.<ref>{{cite book|last1=Orfield|first1=Lester Bernhardt Orfield|title=The Growth of Scandinavian Law|date=2002|publisher=Lawbook Exchange|location=Union, N.J.|isbn=9781584771807|page=14}}</ref> Regatul Danemarcei nu are un unic sistem judiciar unificat – Danemarca propriu-zisă îl are pe al ei, Groenlanda un altul, iar Insulele Feroe îl au pe al lor.<ref>{{harvnb|Gammelgaard|Sørensen|1998|p=18.}}</ref> Hotărârile înaltelor tribunale din Groenlanda și din Insulele Feroe pot fi contestate la Înaltele Curți Daneze.<ref>{{Citation| url=http://www.domstol.dk/om/otherlanguages/english/thedanishjudicialsystem/greenland/Pages/default.aspx| title=The courts of Greenland| newspaper=Domstol.dk| author=Danmarks Domstole| accessdate=23 mai 2016| archive-date=2016-05-02| archive-url=https://web.archive.org/web/20160502033301/http://www.domstol.dk/om/otherlanguages/english/thedanishjudicialsystem/greenland/Pages/default.aspx| dead-url=yes}}</ref><ref>{{Citation| url=http://www.domstol.dk/om/otherlanguages/english/thedanishjudicialsystem/faroeislands/Pages/default.aspx| title=The Court of the Faroe Islands| newspaper=Domstol.dk| author=Danmarks Domstole| accessdate=23 mai 2016| archive-date=2016-05-02| archive-url=https://web.archive.org/web/20160502033906/http://www.domstol.dk/om/otherlanguages/english/thedanishjudicialsystem/faroeislands/Pages/default.aspx| dead-url=yes}}</ref> Curtea Supremă a Danemarcei este cea mai înaltă instanță civilă și penală răspunzătoare cu administrarea justiției în regat.<ref>{{Citation| url=http://www.domstol.dk/om/otherlanguages/english/thedanishjudicialsystem/thesupremecourt/Pages/default.aspx| title=The Supreme Court| newspaper=Domstol.dk| author=Danmarks Domstole| accessdate=23 mai 2016| archive-date=2016-05-02| archive-url=https://web.archive.org/web/20160502033323/http://www.domstol.dk/om/otherlanguages/english/thedanishjudicialsystem/thesupremecourt/Pages/default.aspx| dead-url=yes}}</ref>

Articolele 62 și 64 din [[Constituția Danemarcei]] garantează [[independența justiției]] față de Guvern și Parlament, stipulând că judecătorii se ghidează doar după lege, incluzând aici textele legilor, statutele și jurisprudența.<ref>"The administration of justice shall always remain independent of the executive power. Rules to this effect shall be laid down by Statute..." [http://www.servat.unibe.ch/icl/da00000_.html The Constitution of Denmark – Sections/Articles 62 and 64.]</ref>

=== Relațiile externe și armata ===
Danemarca s-a implicat în coordonarea asistenței occidentale către statele baltice ([[Estonia]],<ref>{{cite web|url=http://www.ambtallinn.um.dk/en/menu/TheEmbassy/DanishEstonianDefenceCooperation/DanishEstonianDefenceCooperation.htm|archiveurl=https://web.archive.org/web/20090309101430/http://www.ambtallinn.um.dk/en/menu/TheEmbassy/DanishEstonianDefenceCooperation/DanishEstonianDefenceCooperation.htm|archivedate=2009-03-09|title=Danish – Estonian Defence Cooperation|author=Ambasada daneză la Tallinn, Estonia|accessdate=22 February 2011|dead-url=yes}}</ref> [[Letonia]] și [[Lituania]]).<ref>{{cite web|url=http://litauen.um.dk/en/about-us/defence/newsletters/newsdisplaypage/?newsid=00f13429-6dd9-484e-9646-4aa73b9040ba|title=Danish – Latvian Defence Cooperation|author=Ambasada daneză la Riga, Letonia|accessdate=8 June 2012|archiveurl=https://web.archive.org/web/20160303211055/http://litauen.um.dk/en/about-us/defence/newsletters/newsdisplaypage/?newsid=00f13429-6dd9-484e-9646-4aa73b9040ba|archivedate=2016-03-03|dead-url=yes}}</ref>

După [[al Doilea Război Mondial]], Danemarca a pus capăt politicii sale de neutralitate veche de două sute de ani. Danemarca a devenit membru fondator al [[NATO]] în 1949, iar apartenența la NATO rămâne deosebit de populară.<ref name="stategov">{{cite web |url= http://www.state.gov/r/pa/ei/bgn/3167.htm|title= US Department of State: Denmark|author=Guvernul Statelor Unite|accessdate=16 June 2012}}</ref> Au existat mai multe confruntări între SUA și Danemarca pe marginea politicii de securitate în anii 1982–1988, când o majoritate parlamentară alternativă a obligat guvernul să adopte anumite poziții în domeniul energiei nucleare și al controlului armelor.<ref name="stategov"/> Danemarca a susținut [[operațiunea Enduring Freedom|operațiunile americane]] din [[Afganistan]], contribuind material și financiar la [[Forța Internațională de Asistență pentru Securitate|ISAF]].<ref>{{cite web|url=http://www.dr.dk/Nyheder/Indland/2009/02/15/165853.htm |title=Danmarks Radio – Danmark mister flest soldater i Afghanistan |publisher=Dr.dk |date=15 February 2009 |accessdate=5 July 2010}}</ref>

[[Fișier:Danish Military Police.JPG|thumb|left|Polițiști militari danezi efectuând antrenamente.]]
Forțele armate ale Danemarcei sunt denumite ''Forsvaret'', având ca ramuri principale Armata Regală, Marina Regală și Forțele Aeriene, susținute de un buget de aproximativ 20,9 miliarde corane daneze.<ref>{{Citation | url=http://www.fmn.dk/eng/allabout/Pages/Defenceexpenditure.aspx| title=Defence expenditure| newspaper=fmn.dk| author=Forsvarsministeriet| accessdate=23 mai 2016}}</ref> Pe timp de pace, Forsvaret are circa 20.000 de angajați în total, dintre care 15.034 militari și 4.877 civili.<ref>{{Citation| url=http://forpers.dk/hr/Pages/Antalansatte.aspx| title=Number of employees| newspaper=Forpers.dk| date=2016| author=Forsvarsministeriet| accessdate=23 mai 2016| archive-date=2017-06-02| archive-url=https://web.archive.org/web/20170602195205/http://forpers.dk/hr/pages/antalansatte.aspx| dead-url=yes}}</ref> Agenția Daneză pentru Gestionarea Urgențelor (în {{da|Beredskabsstyrelsen}}) are 2.000 de angajați (inclusiv recruți), și circa 4.000 sunt în serviciu militar nespecific unei ramuri, cum ar fi Comandamentul Apărării, Institutul de Cercetări în Apărare și Serviciul de Informații al Apărării. Garda Internă (în {{da|Hjemmeværnet}}) are 15.808 voluntari activi.<ref>{{Citation | url=http://www.hjv.dk/sider/english.aspx| title=The Volunteers in the Danish Home Guard| newspaper=Hjv.dk | author=Hjemmeværnet| accessdate=23 mai 2016}}</ref>

Țara susține eforturile de menținere a păcii în lume.<ref name=pro>{{Citation | url=http://www.providingforpeacekeeping.org/2014/04/03/contributor-profile-denmark/| title=Peacekeeping Contributor Profile: Denmark| newspaper=Providingforpeacekeeping.org| date=septembrie 2012 | author=Dr. Peter Viggo Jakobsen| accessdate=23 mai 2016}}</ref> Ministerul Apărării are circa 1.400<ref>{{cite web |url=http://forsvaret.dk/FMN/Verdenskort/ |archiveurl=https://web.archive.org/web/20071227125607/http://forsvaret.dk/FMN/Verdenskort/ |archivedate=2007-12-27 |title=Forsvarsministerens Verdenskort |publisher=Web.archive.org |date=27 December 2007 |accessdate=20 august 2009 |dead-url=no }}</ref> de persoane aflate în misiuni internaționale, neincluzând contribuțiile în cadrul {{Ill-wd|Q1607602|3=NATO SNMCMG1}}. Cele mai mari trei contribuții le-a adus în [[Afganistan]] ([[ISAF]]), [[Kosovo]] ([[KFOR]]) și [[Liban]] ([[Forța Interimară a Națiunilor Unite în Liban|UNIFIL]]), precum și în {{Ill-wd|Q313577}}<ref>{{cite book |title=Bosnia: What Every American Should Know |last=Clark, |first=A.L.|year=1996 |publisher=Berkley Books |location=New York}}</ref> și {{Ill-wd|Q313440}}.<ref>{{cite book|url=http://www.history.army.mil/brochures/Bosnia-Herzegovina/Bosnia-Herzegovina.htm |title=Bosnia-Hertsegovinia: The U.S. Army's Role in Peace Enforcement Operations 1995–2004 |publisher={{Ill-wd|Q7889463}} |id=CMH Pub 70-97-1 |first=R. Cody |last=Phillips |location=Washington, D.C. |deadurl=yes |archiveurl=https://web.archive.org/web/20150906062938/http://www.history.army.mil/brochures/Bosnia-Herzegovina/Bosnia-Herzegovina.htm |archivedate=6 September 2015 }}</ref> Între 2003 și 2007, aproximativ 450 de soldați danezi au fost desfășurați în [[Irak]].<ref>{{cite web|url=http://www.aljazeera.com/news/middleeast/2007/02/200852514261678446.html |title=Denmark follows UK Iraq pullout |publisher=Al Jazeera English |date=21 February 2007 |accessdate=20 august 2009}}</ref>

Danemarca urmează astăzi o politică externă activă, în care drepturile omului, democrația și alte valori cruciale trebuie apărate activ.<ref name=pro /> [[Groenlanda]] și [[Insulele Feroe]] au primit garanția că vor avea un cuvânt de spus în probleme cum ar fi pescuitul, vânătoarea de balene, și alte aspecte geopolitice.<ref>{{Citation| url=http://arcticjournal.com/politics/289/greenland-faroes-pledge-closer-partnership| title=Greenland, Faroes pledge closer partnership| newspaper=Arcticjournal.com| date=8 decembrie 2013| accessdate=23 mai 2016| archive-date=2016-07-14| archive-url=https://web.archive.org/web/20160714222354/http://arcticjournal.com/politics/289/greenland-faroes-pledge-closer-partnership| dead-url=yes}}</ref>

=== Împărțirea administrativă ===
{{col-begin}}
{{col-break|width=70%}}
Danemarca propriu-zisă este împărțită în cinci [[Regiunile Danemarcei|regiuni]] (în {{da|regioner}}, singular: ''region'') și acestea în total în 98 de comune.<ref name=cia /> Regiunile au fost înființate la 1 ianuarie 2007 în locul fostelor comitate.<ref name=cia /> În același timp, comune mai mici au fost unite între ele pentru a forma unități administrative mai mari, reducând astfel numărul de comune de la 270 la 98. Majoritatea comunelor au o populație de cel puțin 20.000 de persoane, ceea ce le conferă sustenabilitate financiară și profesională, deși există câteva excepții de la regulă.<ref>[http://www.citypopulation.de/Denmark.html Denmark: Regions, Municipalities, Cities & Major Urban Areas] – Statistics and Maps on ''City Population''.</ref> Cea mai importantă zonă de responsabilitate a regiunilor o constituie serviciile sanitare. Spre deosebire de fostele comitate, regiunile nu pot impune taxe, iar serviciul sanitar este finanțat în primul rând de bugetul național, prin contribuțiile la asigurări de sănătate de 8% (în {{da|sundhedsbidrag}}) combinate cu fonduri guvernamentale sau de la administrația locală.<ref>[http://www.expatindenmark.com/livingindenmark/pages/taxes.aspx Taxes] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160502060126/http://www.expatindenmark.com/livingindenmark/pages/taxes.aspx |date=2016-05-02 }} – Expat In Denmark. Accesat la 13 martie 2012.</ref> Comunele și regiunile sunt conduse de consilii alese prin vot direct, pentru mandate de patru ani.<ref name=local>[http://elections.oim.dk/local-elections.aspx Local Elections] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131006190933/http://elections.oim.dk/local-elections.aspx |date=2013-10-06 }}, Ministry of Economic Affairs and the Interior, accesat la 2013-10-05</ref> Ultimele alegeri locale au avut loc la 19 noiembrie 2013.<ref name=local /> Arhipelagul {{Ill-wd|Q502678}}, cu o populație de 96 de locuitori (2008), nu face parte din nicio comună sau regiune, aparținând Ministerului Apărării.<ref>{{cite news |first=Jonas |last=Michael Kjær |title=Christiansø betaler ikke sundhedsbidrag |date=15 November 2006 |url=http://www.dr.dk/Regioner/Bornholm/Nyheder/Christiansoe/2006/11/15160130.htm |work=dr.dk |accessdate=12 august 2007}}{{da icon}}</ref>
{{col-break|width=30%}}

<div style="float:right">{{Regiunile Danemarcei}}</div>
{{Col-end}}

{|class="wikitable sortable" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"
|-
! colspan=7 |Regiuni
! colspan=1 |Comune
|- 
! Nume în română !! Nume în daneză !! Reședința !! Cel mai mare oraș ||Populația<br /><small>(1 ianuarie 2008)</small> !! Suprafața <br /><small>(km²)</small> !! Densitatea<br /><small>(pop. pe km²) !! Nr. de comune</small>
|-
|[[Regiunea Capitalei Danemarcei]] ||Region Hovedstaden ||[[Hillerød]] ||[[Copenhaga]] ||style="text-align:right;"|1,645,825 ||style="text-align:right;"|2,561 ||style="text-align:right;"|642.6 ||style="text-align:right;"| 29 [[Comunele Danemarcei|(listă)]]
|-
|[[Regiunea Danemarca Centrală]] ||Region Midtjylland ||[[Viborg]] ||[[Århus]] ||style="text-align:right;"|1,237,041 ||style="text-align:right;"|13,142||style="text-align:right;"|94.2 ||style="text-align:right;"| 19 [[Comunele Danemarcei|(listă)]]
|-
|[[Regiunea Danemarca de Nord]] ||Region Nordjylland ||[[Aalborg]] ||[[Aalborg]] ||style="text-align:right;"|578,839 ||style="text-align:right;"|7,927||style="text-align:right;"|73.2 ||style="text-align:right;"| 11 [[Comunele Danemarcei|(listă)]]
|-
|[[Regiunea Zealand]] ||Region Sjælland ||[[Sorø]] ||[[Roskilde]] ||style="text-align:right;"|819,427 ||style="text-align:right;"|7,273 ||style="text-align:right;"|112.7 ||style="text-align:right;"| 17 [[Comunele Danemarcei|(listă)]]
|-
|[[Regiunea Danemarca de Sud]] ||Region Syddanmark ||[[Vejle]] ||[[Odense]] ||style="text-align:right;"|1,194,659 ||style="text-align:right;"|12,191 ||style="text-align:right;"|97.99 ||style="text-align:right;"| 22 [[Comunele Danemarcei|(listă)]]
|}

==== Groenlanda și Insulele Feroe ====
Regatul Danemarcei este [[stat unitar]], dar în cadrul său [[Insulele Feroe]] și [[Groenlanda]] au primit [[autonomie]] politică în 1948, respectiv în 1979, după ce anterior avuseseră statut de comitat.<ref>[http://www.gfbv.it/3dossier/eu-min/autonomy.html The working autonomies in Europe] – Gesellschaft für bedrohte Völker (GFBV). Accesat la 13 martie 2012.</ref><ref name=stm>[http://www.stm.dk/_p_10988.html The unity of the Realm] – Statsministeriet – stm.dk. Accesat la 13 martie 2012.</ref> Acestor teritorii li s-au delegat puteri extinse, ele având propriile guverne și legislative, fiind autonome în ce privește problemele interne.<ref name=stm /> Legislativele autonome sunt însă subordonate {{Ill-wd|Q209151}}ului, în care sunt reprezentate de câte doi parlamentari. Înalții comisari (în {{da|Rigsombudsmand}}) sunt reprezentanți ai guvernului danez în aceste teritorii.<ref name=stm />

== Economia ==
{{Articol principal|Economia Danemarcei}}
[[Fișier:Sow with piglet.jpg|thumb|right|Danemarca este un mare producător de carne de porc, cel mai mare exportator de carne de porc din UE.<ref>[http://www.cecmanitoba.ca/resource/hearings/22/21.pdf ''An Overview of Danish Pork Industry: Integration and Structure''] de Karen Hamann – The Institute for Food Studies & Agroindustrial Development. Accesare: 23 iulie 2012.</ref>]]
Danemarca are o economie mixtă modernă, prosperă și dezvoltată, fiind trecută de [[Banca Mondială]] în categoria țărilor cu venituri ridicate,<ref>[http://data.worldbank.org/about/country-and-lending-groups#High_income Country and Lending Groups.] World Bank. Accesat la 14 martie 2016.</ref> clasându-se pe locul 16 în lume după PIB pe cap de locuitor în termenii parității puterii de cumpărare și pe locul 5 după PIB nominal pe cap de locuitor. Liberalizarea taxelor asupra importurilor în 1797 a pus capăt [[mercantilism]]ului și liberalizarea ulterioară din secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea au impus tradiția liberală daneză în comerțul internațional, tradiție întreruptă doar de anii 1930.<ref>[https://eh.net/encyclopedia/an-economic-history-of-denmark/ An Economic History of Denmark]. Ingrid Henriksen, University of Copenhagen</ref><ref>Peter Mathias, Sidney Pollard: [https://books.google.ro/books?id=cHRvtwTLcMAC&pg=PA22&lpg=PA22 The Cambridge Economic History of Europe]. p. 22.</ref> Drepturile de proprietate au fost mereu bine protejate. Economia Danemarcei se remarcă drept una dintre cele mai libere, după [[Indicele Libertății Economice]]<ref>[http://www.heritage.org/index/Ranking "Country Ratings"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170916153902/http://www.heritage.org/index/ranking |date=2017-09-16 }}, 2012 Index of Economic Freedom. Accesat la 12 ianuarie 2012.</ref> și după {{Ill-wd|Q3214377}}.<ref name="2011-09-20_fraserinstitute" >{{cite web | url = http://www.freetheworld.com/2011/reports/world/EFW2011_complete.pdf | title = Economic Freedom of the World: 2011 Annual Report Complete Publication (2.7 MB) | work = {{Ill-wd|Q1451353}} | publisher = {{Ill-wd|Q1451353}} | year = 2011 | format = PDF | accessdate = 20 September 2011 | archive-date = 2011-09-26 | archive-url = https://web.archive.org/web/20110926213117/http://www.freetheworld.com/2011/reports/world/EFW2011_complete.pdf | dead-url = yes }}</ref> Economia atinge niveluri înalte de comerț internațional, iar Danemarca este cunoscută ca susținător al liberului schimb în cadrul Uniunii Europene. Danemarca este una dintre cele mai competitive economii din lume, conform raportului pe 2008 al [[Forumul Economic Mondial|Forumului Economic Mondial]], IMD și [[The Economist]].<ref>{{cite web |url=http://www.investindk.com/About-us/For-the-press |title=For the press |publisher=Investindk.com |accessdate=5 May 2009 |archive-date=2011-03-07 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110307133733/http://www.investindk.com/About-us/For-the-press |dead-url=yes }}</ref>
[[Imagine:Lego Color Bricks.jpg|thumb|left|Piesele de {{Ill-wd|Q170484}} sunt produse de [[Grupul Lego]], cu sediul în [[Billund]].]]
Ca urmare a mult lăudatului model „{{Ill-wd|Q1423438}}”, Danemarca are una dintre cele mai libere piețe ale muncii din Europa, conform Băncii Mondiale. Angajatorii pot angaja și concedia persoane în orice moment (flexibilitate), iar între angajări, ajutorul de șomaj este foarte ridicat (securitate). Banca Mondială clasează Danemarca pe primul loc în lista celor mai ușoare țări europene în care să faci afaceri. Înființarea unei societăți se poate face în câteva ore, cu costuri foarte mici.<ref>{{cite web |url=http://www.investindk.com/Why-Denmark |title=The world's best business environment |publisher=Investindk.com |date= |accessdate=5 July 2012 |archive-date=2012-07-01 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120701080756/http://www.investindk.com/Why-Denmark |dead-url=yes }}</ref> Danemarca are un impozit pe venitul companiilor de 25% și un regim de taxare limitat în timp pentru expați.<ref>[http://www.investindk.com/Establishing-a-business-in-Denmark Business Environment] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120221130914/http://www.investindk.com/Establishing-a-business-in-Denmark |date=2012-02-21 }}, Invest in Denmark</ref> Sistemul de taxare danez are o bază de impozitare mare, un TVA de 25%, pe lângă accize, impozite pe venit și alte taxe. Povara totală a taxelor (suma tuturor taxelor, ca procent din PIB) este estimată a se ridica la 46% în 2011.<ref>{{cite web |url=http://www.skm.dk/tal_statistik/skatter_og_afgifter/510.html |title=Skattetrykket |publisher=Danish Ministry of Taxation |accessdate=24 June 2012 |deadurl=yes |archiveurl=https://web.archive.org/web/20120531230744/http://www.skm.dk/tal_statistik/skatter_og_afgifter/510.html |archivedate=2012-05-31 }}</ref>

Danemarca are o forță de muncă de circa 2,9&nbsp;milioane de persoane și se clasează pe locul patru în lume ca proporție în rândul său a persoanelor cu studii superioare.<ref>[http://www.uis.unesco.org/Library/Documents/ged09-en.pdf UNESCO 2009 Global Education Digest], Locul patru la egalitate cu Finlanda cu un raport de 30,3%. Grafic la p28, tabel la p194.</ref> PIB pe oră lucrată era în 2009 pe locul 13. Danemarca are cel mai scăzut nivel din lume de inegalitate a veniturilor, conform coeficientului Gini (%) al Băncii Mondiale,<ref name="wbg">{{cite web|url=http://www.visionofhumanity.org/gpi-data/#/2010/GINI|title=Gini Coefficient|publisher=Vision of Humanity.org|accessdate=23 January 2011|archive-date=2010-06-01|archive-url=https://web.archive.org/web/20100601214002/http://www.visionofhumanity.org/gpi-data/#/2010/GINI|dead-url=yes}}</ref> și cel mai ridicat salariu minim pe economie din lume, conform FMI.<ref>{{cite web|url=http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2010/02/weodata/index.aspx |title=World Economic Outlook Database, October 2010 Edition |publisher=Imf.org |date=6 October 2010 |accessdate=5 July 2012}}</ref> În iunie 2010, rata șomajului se ridica la 7,4%, sub media UE de 9,6%.<ref>{{cite web|url=http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&language=en&pcode=teilm020&tableSelection=1&plugin=1|title=Harmonised unemployment rate by gender|publisher=[[Eurostat]]|accessdate=4 February 2012}}</ref>

Moneda națională daneză, ''[[Coroana daneză|coroana]]'', are un curs fix față de euro, de circa 7,46 coroane, prin Mecanismul European al Ratei de Schimb. Deși un referendum din 2000 a respins adoptarea monedei euro,<ref name=denmarkandtheeuro>{{cite web|url=http://www.nationalbanken.dk/DNUK/Euro.nsf/side/Denmark_and_the_euro!OpenDocument |title=Denmark and the euro |accessdate=3 February 2007 |date=17 November 2006 |publisher={{Ill-wd|Q683252}} |deadurl=yes |archiveurl=https://web.archive.org/web/20061116210231/http://nationalbanken.dk:80/DNUK/Euro.nsf/side/Denmark_and_the_euro!OpenDocument |archivedate=16 November 2006 }}</ref> în practică țara urmărește politicile stabilite de Uniunea Economică și Monetară a UE și îndeplinește criteriile economice de convergență în vederea adoptării monedei. Majoritatea partidelor politice parlamentare sunt în favoarea adoptării euro, dar nu s-a ținut un nou referendum, deși se intenționează;<ref>{{cite news |title=Denmark to have second referendum on euro |date=22 November 2007 |url=http://euobserver.com/18/25202|accessdate=22 November 2007}}</ref> euroscepticismul în rândurile alegătorilor danezi a fost unul ridicat. Danemarca este cunoscută pentru Mișcarea Cooperatistă Daneză în rândurile fermierilor, agenților din industria alimentară ({{Ill-wd|Q3365718|3=Danish Crown}}), ale producției de lactate ({{Ill-wd|Q674575}}), bere ([[Carlsberg Group]]), comerțului cu amănuntul ({{Ill-wd|Q4978690}}), cooperativelor centralelor eoliene și asociațiilor de locuințe.<ref>{{cite web|title=The largest companies by turnover in Denmark|url=http://www.largestcompanies.com/toplists/denmark/largest-companies-by-turnover|website=largestcompanies.com|publisher=Nordic Netproducts AB|accessdate=26 April 2016|archive-date=2018-11-06|archive-url=https://web.archive.org/web/20181106204016/http://www.largestcompanies.com/toplists/denmark/largest-companies-by-turnover|dead-url=yes}}</ref>

[[Fișier:Euro accession.svg|thumb|left|Danemarca face parte din Spațiul Schengen și din piața unică europeană, dar nu a aderat la [[Euro]].]]
Susținerea comerțului liber este ridicată – în 2007, un sondaj a arătat că 76% din danezi consideră globalizarea un lucru bun.<ref>[http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,1684528,00.html Why Denmark Loves Globalisation] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130824161708/http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,1684528,00.html |date=2013-08-24 }}, Time Magazine</ref> 70% din fluxurile comerciale sunt în interiorul Uniunii Europene. Danemarca se află pe locul al nouălea în clasamentul exporturilor pe cap de locuitor în lume. Principalele mărfuri de export daneze sunt: bunurile industriale/fabricate, cu o pondere de 73,3% (din care mașini și instrumente sunt 21,4%, iar combustibili și substanțe chimice etc. 26%); produse agricole și alte produse de consum 18,7% (în 2009 carnea și produsele din carne reprezentau 5,5% din totalul exporturilor; peștele și produsele din peste 2,9%).<ref name="factbook" /> Danemarca este exportator net de alimente și energie și are mai mulți ani în care a avut surplus în balanța de plăți, în lupta cu o datorie externă de circa 39% din PNB, adică peste 300&nbsp;miliarde DKK.<ref>{{cite web|url=http://www.dst.dk/pukora/epub/upload/16217/headword/dk/407.pdf|title=Statens Gæld og Låntagning|publisher=Statistics Denmark|accessdate=2012-10-04|archive-date=2012-10-04|archive-url=https://web.archive.org/web/20121004151905/http://www.dst.dk/pukora/epub/upload/16217/headword/dk/407.pdf|dead-url=yes}}</ref>

=== Energia ===
[[Fișier:DanishWindTurbines.jpg|thumb|Turbine eoliene pe mare, lângă [[Copenhaga]]]]

Danemarca are considerabile resurse de petrol și gaze naturale în [[Marea Nordului]] și este pe locul 32 în lume ca exporturi de [[țiței]]<ref>{{cite web |url=http://tonto.eia.doe.gov/country/country_energy_data.cfm?fips=DA |archiveurl=https://web.archive.org/web/20100304094837/http://tonto.eia.doe.gov/country/country_energy_data.cfm?fips=DA |archivedate=2010-03-04 |title=EIA – International Energy Data and Analysis for Denmark |publisher=Tonto.eia.doe.gov |date=15 May 2009 |accessdate=29 May 2009 |dead-url=yes }}</ref> producând 259.980 de barili pe zi în 2009.<ref>[http://www.indexmundi.com/energy.aspx?country=dk Denmark Crude Oil Production and Consumption by Year (Thousand Barrels per Day)] – indexmundi.</ref> Majoritatea electricității se produce pe bază de cărbuni, dar 25–28% din cererea de energie electrică este furnizată de turbine eoliene.<ref>[http://www.ens.dk/da-DK/Info/TalOgKort/Statistik_og_noegletal/Noegletal/Samlet_energiproduktion_forbrug/Sider/Forside.aspx Danske nøgletal] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130120161941/http://www.ens.dk/da-DK/Info/TalOgKort/Statistik_og_noegletal/Noegletal/Samlet_energiproduktion_forbrug/Sider/Forside.aspx |date=2013-01-20 }}. www.ens.dk (2010).</ref> Danemarca este de multă vreme lider în energia eoliană și, în 2011, obținea 3,1% din produsul intern brut prin tehnologie energetică regenerabilă și prin eficiența consumului de energie, ceea ce înseamnă circa 6,5&nbsp;miliarde de euro (9,4&nbsp;miliarde de dolari).<ref>[http://news.yourolivebranch.org/2011/05/10/denmark-invests-the-most-in-clean-energy-per-gdp/ Denmark Invests the Most in Clean Energy per GDP] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120516123405/http://news.yourolivebranch.org/2011/05/10/denmark-invests-the-most-in-clean-energy-per-gdp/ |date=2012-05-16 }} – yourolivebranch.org. Accesat la 3 ianuarie 2012</ref> Danemarca se leagă prin linii electrice de comunicații cu alte țări europene, ceea ce mărește prețul taxelor la curent, fiind cel mai scump din Europa.<ref name=esEnergyStat2014>[http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Electricity_and_natural_gas_price_statistics Electricity and natural gas price statistics] ''EuroStat'', mai 2015.</ref>

Sectorul energiei electrice a integrat surse de energie imprevizibile și fluctuante, cum ar fi vântul, în rețeaua națională. Danemarca țintește spre concentrarea pe sisteme de baterii inteligente ({{Ill-wd|Q1783938|3=V2G}}) și vehicule electrice în sectorul de transport.<ref>{{cite web |url=http://www.energymap.dk/Technology-Areas/Intelligent-Energy/Plug-in-and-Electrical-Vehicles |archiveurl=https://web.archive.org/web/20110719122621/http://www.energymap.dk/Technology-Areas/Intelligent-Energy/Plug-in-and-Electrical-Vehicles |archivedate=2011-07-19 |title=Plug-in and Electrical Vehicles |publisher=EnergyMap.dk |accessdate=10 October 2009 |dead-url=no }}</ref> Danemarca este membră a [[Agenția Internațională pentru Energie Regenerabilă|Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă]] (IRENA).<ref name="IRENAstates">{{cite news|title=Global support for International Renewable Energy Agency growing fast|url=http://www.irena.org/Menu/index.aspx?PriMenuID=13&mnu=Pri|date=10 September 2014|accessdate=10 September 2014|publisher=''IRENA''}}</ref>

=== Transporturile ===
[[Fișier:Copenhagen Airport Mai 2009 PD 131.JPG|thumb|[[Aeroportul Copenhaga]] este cel mai mare aeroport din Scandinavia și al 15-lea cel mai aglomerat din Europa.<ref>{{cite web|url=https://www.cph.dk/en/about-cph/investor/traffic-statistics/ |title=Copenhagen Airport Traffic Statistics |publisher=Cph.dk |date= |accessdate=5 July 2012}}</ref>]]

S-au efectuat investiții semnificative în construirea de legături rutiere și feroviare între regiunile Danemarcei, cea mai cunoscută fiind [[Legătura Marii Centuri]], care leagă [[Zealand]] de [[Funen]]. Acum se poate circula cu autovehiculul de la [[Frederikshavn]] în nordul [[Iutlanda|Iutlandei]] până la [[Copenhaga]] sau în Zealandul de est fără a ieși de pe autostradă. În 2015 au început lucrările la [[Centura Fehmarn]], care leagă Danemarca de Germania printr-un al doilea punct.<ref>{{cite news|title=Denmark-Germany undersea Fehmarn tunnel gets go-ahead|url=http://www.bbc.co.uk/news/world-europe-33633879|accessdate=19 august 2015|publisher=BBC News|date=23 July 2015}}</ref> Principalul operator feroviar este [[DSB (companie feroviară)|DSB]] pentru traficul de călători {{Ill-wd|Q44353}} pentru transportul de marfă. Infrastructura feroviară este gestionată de {{Ill-wd|Q806420}}. Copenhaga are un metrou de mică amploare, [[Metroul din Copenhaga]], zona metropolitană a orașului dispunând în schimb de o rețea extinsă de cale ferată electrificată, {{Ill-wd|Q585154}} (''Trenul S''). Până în 2020, în patru din cele mai mari orașe daneze – [[Copenhaga]], [[Aarhus]], [[Odense]] și [[Aalborg]] – se vor construite linii de [[metrou ușor]].<ref>{{cite web|title=Ring 3 summary report |url=http://www.ringtre.dk/fileadmin/filer/freesites/ringtre/filer/Letbane/Dokumenter/Resume_UK_final03.pdf |accessdate=12 April 2014 |deadurl=yes |archiveurl=https://web.archive.org/web/20140413131909/http://www.ringtre.dk/fileadmin/filer/freesites/ringtre/filer/Letbane/Dokumenter/Resume_UK_final03.pdf |archivedate=13 April 2014 }}</ref> Compania aeriană națională daneză (comună cu Suedia și Norvegia) este [[Scandinavian Airlines]] (SAS), iar [[Aeroportul din Copenhaga]] este cel mai mare din Scandinavia, fiind tranzitat de peste 25 de milioane de pasageri în 2014.<ref name="cph">{{cite web|title=Group Annual Report 2014|url=https://www.cph.dk/globalassets/om-cph/investor/publikationer/arsraporter_uk/cph_uk_ar_report_2015_03_18_final.pdf|website=cph.dk|publisher=Copenhagen Airports A/S|accessdate=19 august 2015|format=PDF}}</ref> Legătura de ferry-boat cu [[Insulele Feroe]] este gestionată de {{Ill-wd|Q387088}}.<ref>{{citat carte|titlu=OECD Territorial Reviews: NORA Region |an=2011|editură=OECD Publishing|limbă=engleză|url=https://books.google.ro/books?id=oeBAu1Ks0nQC&pg=PA72&lpg=PA72|pagină=72}}</ref> Alte servicii internaționale de transport maritim sunt operate de {{Ill-wd|Q1243964}} (către Norvegia și Regatul Unit),<ref name="bloomberg.com_2016-05-22">{{Citation | url=http://www.bloomberg.com/research/stocks/private/snapshot.asp?privcapid=9735844| title=DFDS Lys-Line AS: Private Company Information - Businessweek| newspaper=Bloomberg.com| accessdate=22 mai 2016}}</ref> {{Ill-wd|Q826106}} (către Germania și Suedia),<ref>{{Citation| url=http://www.scandlines.com/about-scandlines/about-scandlines-frontpage/scandlines-history.aspx| title=Scandlines history| newspaper=Scandlines.com| accessdate=22 mai 2016| archive-date=2016-05-01| archive-url=https://web.archive.org/web/20160501093243/http://www.scandlines.com/about-scandlines/about-scandlines-frontpage/scandlines-history.aspx| dead-url=yes}}</ref> {{Ill-wd|Q833903}} (către Norvegia, Suedia și Polonia), Color Line și FjordLine (către Norvegia).<ref>{{Citation | url=http://www.ferryto.com/Norway_Ferries.html| title=Norway Ferries| newspaper=Ferryto.com|accessdate=22 mai 2016}}</ref>

Autovehiculele proprietatea personală sunt utilizate din ce în ce mai mult ca mijloc de transport. Din cauza taxei de înmatriculare foarte mari (180%), a [[TVA]]-ului mare (25%), și a uneia dintre cele mai mari taxe pe venit din lume, mașinile noi sunt foarte scumpe. Scopul taxei este de a descuraja deținerea de autovehicule. Parcul auto național a crescut cu 45% în ultimii 30 de ani. În 2007, guvernul a încercat să favorizeze vehiculele ecologice, reducând ușor taxele asupra vehiculelor cu kilometraj mare. Efectul a fost însă minim, iar în 2008 Danemarca a suferit o creștere a importului de vehicule ineficiente (mai vechi de 10 ani),<ref>{{cite news |title=Tyske miljøzoner sender gamle biler til Danmark |date=9 January 2009 |url=http://politiken.dk/indland/ECE626918/tyske-miljoezoner-sender-gamle-biler-til-danmark/ |work=Politiken.dk |accessdate=29 November 2010 |language=daneză}}</ref> în special din Germania, întrucât costul vehiculelor mai vechi—incluzând taxele—le păstrează în limitele veniturilor multor danezi. În 2011, vârsta medie a unei mașini era de 9,2 ani.<ref>{{cite book |chapter=Transport|title=Statistical Yearbook 2012|publisher=dst.dk |url=http://www.dst.dk/pukora/epub/upload/16251/13tra.pdf |accessdate=3 September 2012 }}</ref>

Ciclismul este o formă obișnuită de transport, în special în mediul urban și pentru tineri. Cu o rețea de rute de biciclete de peste 12.000&nbsp;km<ref>{{cite web |url=http://www.visitdenmark.dk/danmark/da-dk/menu/turist/inspiration/aktivferie/cykel/cykel-ruter-og-regioner.htm |title=Cykelruter og regioner |accessdate=16 august 2011 |publisher=Visitdenmark.com |language=daneză |archive-date=2012-03-15 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120315171238/http://www.visitdenmark.dk/danmark/da-dk/menu/turist/inspiration/aktivferie/cykel/cykel-ruter-og-regioner.htm |dead-url=yes }}</ref> și cu 7.000&nbsp;km<ref name='vcta'>{{cite web |url=http://www.vcta.dk/OmVCTA.aspx |title=Vi cykler til arbejde 2011 |publisher={{Ill-wd|Q3211010}} |language=daneză}}</ref> de piste și benzi destinate exclusiv cicliștilor, Danemarca deține o infrastructură vastă dedicată ciclismului.<ref>{{Citation | url=http://www.theguardian.com/cities/2014/oct/16/copenhagen-cycling-innovation-lycra-louts-green-wave-bike-bridges| title=Innovation in, lycra out: what Copenhagen can teach us about cycling| newspaper=The Guardian| date=16 octombrie 2014 | author=Mikael Colville-Andersen| accessdate=22 mai 2016}}</ref>

=== Tehnologie ===
[[Imagine:Denmark Confirms Participation in E-ELT.jpg|thumb|Cu o investiție de 8,5 milioane de euro timp de zece ani, Danemarca își confirmă participarea la [[E-ELT]].<ref>{{cite news|title=Denmark Confirms Participation in E-ELT|url=http://www.eso.org/public/announcements/ann13033/|accessdate=17 April 2013|newspaper=ESO Announmentes}}</ref>]]
Danemarca are o lungă tradiție în domeniul științelor, exemplificată de contribuțiile danezilor ca [[Niels Bohr]] și [[Tycho Brahe]] în chimie, fizică și astronomie. Danezii au adus inovații și în mai multe domenii ale tehnologiei. Companiile daneze au fost influente în industria siderurgică, după proiectarea celor mai mari și mai eficiente vase de containere (Mærsk, clasa E) din lume și a motoarelor [[MAN Diesel]]. În domeniul software și al electronicii, Danemarca a fost locul dezvoltărilor de pionierat a sistemului {{Ill-wd|Q854862}}, fiind și una din primele țări din lume unde s-au dezvoltat telefoane mobile [[GSM]].<ref>{{Citat web |url=http://www.investindk.com/Clusters/ICT/Wireless-and-mobile-technology |accessdate=2012-10-04 |titlu=Danish wireless and mobile industry is among the world’s strongest in communication technology and software engineering |archive-date=2012-10-10 |archive-url=https://web.archive.org/web/20121010150330/http://www.investindk.com/Clusters/ICT/Wireless-and-mobile-technology |dead-url=yes }}</ref>

Inginerii danezi sunt în primii din lume la producerea de echipamente pentru îngrijirea diabetului și a produselor medicale de la [[Novo Nordisk]] și, după 2000, compania de bioinginerie daneză {{Ill-wd|Q45576}}, lider mondial în producerea de enzime pentru bioetanol pe bază de amidon de primă generație, a inițiat dezvoltarea enzimelor pentru transformarea gunoiului în etanol celulozic.<ref>[http://www.canadianbiomassmagazine.ca/index.php?option=com_content&task=view&Itemid=132&id=3101 Novozymes, the world’s leading provider of enzymes to the biofuels industry]</ref> ''{{Ill-wd|Q6806781}}'', aflată în [[regiunea Øresund]] între Zealand și Suedia, este una dintre cele mai mari zone de dezvoltare a științei vieții din Europa, conținând numeroase companii și institute tehnologice de tehnologie medicală într-o zonă foarte mică.<ref name="Basic Info">{{cite web |url=http://mva.org/medicon-valley/ |title=Medicon Valley Region |publisher=Medicon Valley Alliance |accessdate=26 December 2015 |archive-date=2016-05-05 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160505160654/http://mva.org/medicon-valley/ |dead-url=yes }}</ref> Inginerii de software danezi și-au asumat roluri importante în multe dintre limbajele de programare folosite în lume pe scară largă: {{Ill-wd|Q316544}}, ([[Turbo Pascal]], [[Embarcadero Delphi|Delphi]], [[C sharp|C#]]);<ref>{{Citation | url=https://www.microsoft.com/about/technicalrecognition/anders-hejlsberg.aspx| title=Anders Hejlsberg - 2010 Career Achievement| newspaper=Microsoft| date=2010 | accessdate=22 mai 2016}}</ref> [[Rasmus Lerdorf]], ([[PHP]]);<ref>{{cite news|first=Jason|last=Kincaid|url=http://techcrunch.com/2010/04/27/php-founder-rasmus-lerdorf-joins-group-payments-startup-wepay|title=PHP Founder Rasmus Lerdorf Joins Group Payments Startup WePay|publisher={{Ill-wd|Q1022366}}|date=2010-04-27|accessdate=2012-05-06}}</ref> [[Bjarne Stroustrup]] ([[C++]]);<ref>{{cite news|url=http://electronicdesign.com/dev-tools/interview-bjarne-stroustrup-discusses-c|title=Interview: Bjarne Stroustrup Discusses C++|last=Wong|first=William|date=29 October 2013|work=Electronic Design|accessdate=29 January 2014}}</ref> {{Ill-wd|Q719413}}, ([[Ruby on Rails]]);<ref>{{Citation| url=http://david.heinemeierhansson.com/| title=David Heinemeier Hansson (DHH)| newspaper=David.heinemeierhansson.com| accessdate=22 mai 2016| archive-date=2014-10-23| archive-url=https://web.archive.org/web/20141023155357/http://david.heinemeierhansson.com/| dead-url=yes}}</ref> {{Ill-wd|Q447780}}, pionier al motoarelor virtuale, ({{Ill-wd|Q574992|3=V8}}, [[Mașina virtuală Java|Java VM]], [[Dart (limbaj de programare)|Dart]]).<ref name=Schenker>{{cite news|last=Schenker|first=Jennifer L.|title=Google's Chrome: The Danish Magic Inside|url=http://www.bloomberg.com/news/articles/2008-11-12/googles-chrome-the-danish-magic-insidebusinessweek-business-news-stock-market-and-financial-advice|accessdate=6 December 2013|newspaper=[[Businessweek]]|date=12 noiembrie 2008}}</ref>

=== Politici publice ===
După dereglementarea pieței muncii în anii 1990, Danemarca are una dintre cele mai libere piețe ale muncii din țările europene. Conform clasamentului piețelor muncii alcătuit de Banca Mondială, [[flexibilitatea pieței muncii]] este la același nivel cu cel din Statele Unite ale Americii. Circa 80% din angajați aparțin unor sindicate și fondurile de șomaj sunt atașate acestora.<ref>{{Citation | url=http://www.worker-participation.eu/National-Industrial-Relations/Countries/Denmark| title=Denmark - Key facts| newspaper=Worker-participation.eu | author=| accessdate=10 mai 2016}}</ref> 

În ciuda succesului sindicatelor, unele persoane preferă contractele individuale celor colective, iar circa 40% din angajați iau în calcul renunțarea în special la fondul de șomaj, dar și apartenența la sindicate. Un angajat mediu primește un ajutor de șomaj de 47% din salariul său dacă are nevoie. Cum șomajul este redus, puțini beneficiază de acest ajutor. Plata fondului de șomaj este însă motivată în principal de posibilitatea unei pensionări anticipate, cu o pensie denumită ''efterløn'', posibilă după vârsta de 60 de ani cu condiția plății unei contribuții suplimentare la fondul de șomaj.<ref>{{cite web |url=http://www.ugebreveta4.dk/2008/200826/Baggrundoganalyse/LoenmodtagereKlarTilNyeDagpengeregler.aspx |title=LO's ugebrev/2008 |publisher=Ugebreveta4.dk |accessdate=20 august 2009 |archive-date=2008-09-18 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080918070251/http://www.ugebreveta4.dk/2008/200826/Baggrundoganalyse/LoenmodtagereKlarTilNyeDagpengeregler.aspx |dead-url=yes }}</ref>

În decembrie 2007, rata șomajului a fost de 2,7%, cu un total de 74.900 persoane, reducere cu 112.800 de persoane—2.400 pe lună—sau 60% din decembrie 2003.<ref>{{cite web|url=http://www.dst.dk/pukora/epub/Nyt/2008/NR031.pdf|title=Ledigheden faldt til 2,7 pct. |publisher=Statistics Denmark|format=PDF|accessdate=24 July 2009}}</ref> În august 2008, [[Eurostat]] estima rata șomajului la 2,9%. În timpul crizei economice ce a urmat, șomajul a crescut, stabilizându-se din 2010 între 7 și 8%, sub media Uniunii Europene de circa 11%.<ref>{{Citat web|url=http://www.google.com/publicdata/explore?ds=z8o7pt6rd5uqa6_&met_y=unemployment_rate&idim=country:dk&fdim_y=seasonality:sa&dl=en&hl=en|title=Rata șomajului în Danemarca|accessdate=28 septembrie 2012|publisher=Google, preluând date Eurostat}}</ref> O altă măsură a situației pieței muncii este rata angajării, adică procentajul de persoane angajate în rândul celor cu vârsta între 15 și 64 de ani. Rata șomajului pentru Danemarca se ridica în 2007 la 77,1% conform Eurostat, iar în 2010 scăzuse la 73,44%. Din toate țările din lume, în 2007 doar [[Elveția]], cu 78% și [[Islanda]] cu 85,1% aveau o rată a angajării mai mare. Dintre angajați, peste 38% (800.000 de persoane) din totalul forței de muncă lucrează în sectorul public.<ref>[https://web.archive.org/web/20090430160644/http://www.dst.dk/Statistik/seneste/Arbejdsmarked/ATP.aspx Beskæftigelsesindikator på grundlag af ATP-indbetalinger (foreløbige tal)]. DST.dk.</ref>

Nivelul ajutorului de șomaj depinde de fostele locuri de muncă ale beneficiarului (ajutorul maxim este de 90% din salariu) și uneori și de apartenența la un fond de șomaj, care este aproape în fiecare caz—dar nu obligatoriu—administrat de un sindicat, precum și de plata contribuțiilor. Cea mai mare parte din finanțarea fondului de șomaj vine însă tot de la guvernul central, fiind finanțată prin impozitare, și doar în proporție mică din contribuțiile speciale. În 2011, 13,4% din populația Danemarcei trăia sub limita sărăciei.<ref>{{cite web |url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2046.html |title=CIA World Factbook. "Percentage of Population Below Poverty Line by country" |publisher=Cia.gov |date=20 October 2009 |accessdate=5 July 2012 |archive-date=2015-11-30 |archive-url=https://web.archive.org/web/20151130070751/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2046.html |dead-url=yes }}</ref>

Împreună cu Suedia și Norvegia, Danemarca urmează [[Modelul Nordic]] de [[economie mixtă]], caracterizată printr-un stat asistențial cu un aparat complex, un nivel ridicat de cheltuieli publice și un sistem social universal (care include asigurări de sănătate universale), finanțat de taxe și nu de contribuții la asigurările sociale. Modelul asistențial este însoțit de un sistem de taxare atât cu bază largă (TVA 25%, neincluzând accizele și taxele vamale) și cu un model de impozit progresiv pe venit, ceea ce înseamnă că persoanele care câștigă mai mult plătesc un procent mai mare din suma câștigată (impozitul minim pentru adulți este de 42%, și poate ajunge la 60%, cu excepția locuitorilor din {{Ill-wd|Q502678}} care sunt scutiți de altfel universala fracțiune de 8% din impozit destinată sănătății.<ref>{{cite web |url=http://www.skat.dk/SKAT.aspx?oId=133800 |title=Skattesatser; bundgrænser, procenter og fradrag |publisher=Skat.dk |accessdate=29 April 2010 |archive-date=2011-04-28 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110428204813/http://www.skat.dk/SKAT.aspx?oId=133800 |dead-url=yes }}</ref><ref>{{cite web |url=http://www.skm.dk/tal_statistik/kommuneskatter/procenter/?year=2009 |title=Kommuneskatter 2007, 2008 og 2009 |publisher=Skm.dk |accessdate=29 April 2010 |archive-date=2008-10-20 |archive-url=https://web.archive.org/web/20081020073953/http://www.skm.dk/tal_statistik/kommuneskatter/procenter/?year=2009 |dead-url=yes }}</ref>) Între alte taxe se numără taxa de înmatriculare a autovehiculelor personale, de 180%, peste TVA. În iulie 2007, această taxă a fost ușor modificată cu scopul de a favoriza vehiculele mai eficiente, dar menținând nivelul mediu de taxare la același nivel.<ref>{{cite web|url=http://www.skm.dk/foreign/english/taxindenmark2007/5344/#104|archiveurl=https://web.archive.org/web/20070927035651/http://www.skm.dk/foreign/english/taxindenmark2007/5344/#104|archivedate=2007-09-27|title=Registration tax for cars|date=24 March 2008|publisher=Skatteministeriet|accessdate=2012-10-04|dead-url=no}}</ref>

== Demografie ==
{{Articol principal|Demografia Danemarcei}}
[[Fișier:Population of Denmark 1.January 2012 by ancestry and continents of origin..gif|thumb|Populația Danemarcei după origine, 2012.]]
[[Fișier:Ærøskøbing - Gyden.jpg|thumb|[[Ærøskøbing]], un oraș tradițional danez]]
Conform cifrelor pe 2012 de la {{Ill-wd|Q1164337}}, 89,6% din populația Danemarcei de peste 5.580.516 de persoane este de origine autohtonă.<ref name="Ethnic groups">Imigranții, urmașii lor și străinii - ''Statistics Denmark''.<br /> [http://www.statsbank.dk/FOLK2 Date oficiale]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }} de la 1 ianuarie 2012. Accesate la 25 august 2012.
* [http://www.statbank.dk/statbank5a/Graphics/MakeGraph.asp?gr_type=5&gr_width=600&gr_height=600&gr_fontsize=11&menu=y&PLanguage=1&pxfile=201282423219110521660FOLK2.px Pie chart]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}
* [http://www.statbank.dk/statbank5a/Graphics/MakeGraph.asp?gr_type=1&gr_width=850&gr_height=600&gr_fontsize=11&menu=y&PLanguage=1&pxfile=201282423219110521660FOLK2.px Bar chart]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}
* [http://www.statbank.dk/statbank5a/SelectOut/PxSort.asp?file=201282423219110521660FOLK2&PLanguage=1&MainTable=FOLK2&MainTablePrestext=Population%201.%20January&potsize=3 Figuri]</ref> Din restul de 10,4% mulți au fost imigranți sau urmași ai unor imigranți recenți, din țările vecine, dar și [[turci]], [[irakieni]], [[somalezi]], [[Bosnia și Herțegovina|bosniaci]], sud-asiatici sau persoane din Orientul Mijlociu. Din cei 10,4%, circa 200.000 (34%) au origine occidentală, și circa 390,000 (66%) nu sunt occidentali.<ref>[http://www.dst.dk/en/Statistik/emner/indvandrere-og-efterkommere/indvandrere-og-efterkommere.aspx Imigranții și urmașii lor] - ''Statistcs Denmark''. Publicat: 1 ianuarie 2012. Accesat la: 25 august 2012.</ref>

Populația rezidentă estimată a Danemarcei la 01.01.2022 era de 5.873.420 locuitori, din care 640,9 mii erau imigranți (inclusiv cetățeni străini naturalizați danezi) , iar 206,1 mii erau descendenți de imigranți (ambii părinți imigranți).[https://m.statbank.dk/Data?lang=en]

Dintre imigranți, principalele țări de origine erau (în mii locuitori):

- Polonia: 44,2 mii

- Siria: 35,3 mii

- Turcia: 33,5 mii

- România: 34,1 mii

- Germania: 32,4 mii

- Irak: 22 mii

- Iran: 18 mii

- Bosnia și Herțegovina: 16,5 mii

- Marea Britanie: 16 mii

- Norvegia: 15,6 mii

- Suedia: 14,8 mii

- Pakistan: 14,6 mii

- Afghanistan: 14,0 mii

- Lituania: 13,8 mii

- India: 13,7 mii

- Liban: 13,3 mii

- Ucraina: 13,4 mii

- China: 12,5 mii

- Thailanda: 12,3 mii

- Somalia: 11,1 mii

- Bulgaria: 11,2 mii

- Filipine: 10,7 mii

- Italia: 10,0 mii

59,9 mii de imigranți erau născuți în alte țări din Uniunea Europeană, iar 39,9 mii în alte țări din Europa (inclusiv persoane născute în U.R.S.S. și în statele din Caucaz). 

36,1 mii de imigranți erau născuți în alte țări din Africa, 38,6 mii, din Asia, iar 30,7 mii, în țări din America. Pentru 0,5 mii nu era cunoscută țara de origine.

Dintre descendenții de imigranți, cele mai frecvente origini ale părinților erau (în mii persoane):

- Turcia: 31,6

- Liban: 14,6

- Irak: 12,2

- Pakistan: 11,8

- Somalia: 10,2

- Siria: 9,1

- Polonia: 7,5

- Bosnia și Herțegovina: 6,8

- Vietnam: 6,2 

- Aghanistan: 6,2

- Maroc: 5,9

- ex-Iugoslavia: 5,8

- România: 5,3

- Sri Lanka: 5,1

Alte origini erau din alte țări U.E. (17,2 mii), din alte țări europene (16,8 mii), din Africa (9,8 mii), din Asia (20,7 mii) și din America (2,7 mii). Pentru 0,3 mii nu era cunoscută țara de origine.

Cetățenii străini erau 553,6 mii de locuitori, apatrizii și persoane pentru care cetățenia nu era declarată, 8,6 mii. [https://m.statbank.dk/Data?lang=en]

Principalele naționalități străine erau (mii locuitori):

- Polonia: 43,6

- România: 38,3

- Siria: 35,8

- Turcia: 28,5

- Germania: 28,2

- Marea Britanie: 18,2

- Suedia: 17,6

- Norvegia: 17,1

- Lituania: 15,4

- Ucraina: 13,7

- Italia: 13,5

- India: 12,8

- Bulgaria: 12,4

- China: 11,2

- Thailanda: 10,6

- Iran: 10,6

- Pakistan: 10,0

- Afghanistan: 10,0

66,5 mii locuitori erau de alte naționalități U.E., 40,4 mii, de alte naționalități europene, 34,7 mii, de alte naționalități africane, 41,8 mii de naționalități din Asia și 20,4 mii, din America.

Vârsta [[Mediană (statistică)|mediană]] este de 39,8 ani, cu raport bărbați-femei de 0,98. 98,2% din populație (de la 15 ani în sus) este alfabetizată. Rata natalității se ridica în 2006 la 1,74 de copii pentru fiecare femeie. În ciuda acestei rate reduse, populația este în creștere cu o rată medie anuală de 0,33%.<ref name="factbook"/> Un studiu internațional efectuat de Adrian White la Universitatea Leicester în 2006 a arătat că populația Danemarcei avea atunci cel mai înalt grad de satisfacție a vieții personale din lume.<ref name=Taylor>{{cite news|url=http://www.independent.co.uk/news/world/europe/denmark-is-the-worlds-happiest-country--official-410075.html |title=Denmark is the world's happiest country – official – Europe, World |work=The Independent |location=Lonra |date=1 august 2006 |accessdate=5 May 2009 |first=Jerome |last=Taylor |deadurl=yes |archiveurl=https://web.archive.org/web/20090309234926/http://www.independent.co.uk:80/news/world/europe/denmark-is-the-worlds-happiest-country--official-410075.html |archivedate=9 March 2009 |limba=engleză}}</ref>

[[Limba daneză|Daneza]], [[Limba feroeză|feroeza]] și [[Limba groenlandeză|groenlandeză]] sunt limbile oficiale ale Danemarcei continentale, respectiv ale Insulelor Feroe și Groenlandei; [[Limba germană|Germana]] este limbă minoritară oficială în fostul comitat Iutlanda de Sud, de lângă frontiera cu Germania. Daneza se vorbește în întreg regatul și este limbă națională a Danemarcei. Engleza și germana sunt cele mai frecvent vorbite limbi străine.<ref>{{cite book |editor1-first=M. Paul |editor1-last=Lewis |year=2009 |title=Ethnologue: Languages of the World |edition=16th |publisher=SIL International. |location=Dallas, Tex. |language=engleză |isbn= 978-1556712166 |url=http://www.ethnologue.com/ |accessdate=27 august 2012|trans_title=Etnolog: limbile lumii}}</ref>
{{Cele mai mari orașe din Danemarca}}

=== Religia ===
[[Fișier:Roskilde mpazdziora.JPG|thumb|left|[[Catedrala din Roskilde]], locul mormintelor regilor danezi începând cu secolul al XV-lea. În 1995 a fost înscris în [[Patrimoniul mondial UNESCO|lista patrimoniului mondial UNESCO]].]]
{|class="wikitable infobox" style="width: 250px; margin-right: 0; text-align: center; margin:10px"
|+ '''Biserica Danemarcei'''
|-
! an !! populație !! membri !! procent
|-
|1984 ||{{formatnum|5113500}} ||4684060 ||91,6%
|-
|1990 ||{{formatnum|5135409}} ||4584450 ||89,3%
|-
|2000 ||{{formatnum|5330500}} ||4536422 ||85,1%
|-
|2005 ||{{formatnum|5413600}} ||4498703 ||83,3%
|-
|2007 ||{{formatnum|5447100}} ||4499343 ||82,6%
|-
|2008 ||{{formatnum|5475791}} ||4494589 ||82,1%
|-
|2009 ||{{formatnum|5511451}} ||4492121 ||81,5%
|-
|2010 ||{{formatnum|5534738}} ||4479214 ||80,9%
|-
|2011 ||{{formatnum|5560628}} ||4469109 ||80,4%
|-
|2012 ||{{formatnum|5580516}} ||4454466 ||79,8%
|-
|2013 ||{{formatnum|5602628}} ||4430643 ||79,1%
|-
|2014 ||{{formatnum|5627235}} ||4411752 ||78,4%
|-
|2015 ||{{formatnum|5681810}} ||4420448 ||77,8%
|-
|2016 ||{{formatnum|5707251}} ||4387571 ||76,9%
|-
|2017 ||{{formatnum|5748769}} ||4361518 ||75,9%
|-
|2018 ||{{formatnum|5781190}} ||4352507 ||75,3%
|-
|2019 ||{{formatnum|5806081}} ||4339511 ||74,7%
|-
|2020 ||{{formatnum|5822763}} ||4327018 ||74,3%
|-
|2021 ||{{formatnum|5840045}} ||4311333 ||73,8%
|-
|2022 ||{{formatnum|5869945}} ||4296800 ||73,2%
|-
|2023 ||{{formatnum|5932654}} ||4276271 ||72,1%
|-
! colspan="4" style="text-align: left; font-weight: normal;" |<small>Date statistice pe 1984<ref>[http://www.dst.dk/pukora/epub/Nyt/2002/NR226.pdf Church membership 1984] Danmarks statistik {{da icon}}</ref>, 1990-2023<ref name="church stats">[https://www.folkekirken.dk/om-folkekirken/folkekirken-i-tal/medlemmer Folkekirkens medlemmer] Folkekirken {{da icon}}</ref><br/>Sursa: Kirkeministeriet</small>
|}

Conform statisticilor oficiale pe luna ianuarie 2023, 72,1%<ref name="church stats"/> din populația Danemarcei aparține din punct de vedere confesional [[Biserica Danemarcei|Bisericii Danemarcei]] (în {{da|''Den danske folkekirke''}}), o biserică [[Luteranism|luterană]] devenită biserică națională și religie de stat prin Constituție.<ref>[http://www.servat.unibe.ch/icl/da00000_.html Denmark – Constitution] – Part I – Section 4 [State Church]: "The Evangelical Lutheran Church shall be the Established Church of Denmark, and, as such, it shall be supported by the State."</ref><ref>[https://web.archive.org/web/20131022224747/http://www.kyrkanstidning.se/utrikes/fler-lamnade-kyrkan-i-danmark Church membership 2013] 3.1.2013 Kyrkans tidning {{da icon}}</ref> Aceasta este o scădere de 1,1% comparativ cu anul anterior și de 0,6% comparativ cu situația dinainte cu doi ani. În ciuda acestor procentaje mari, doar 3% din populație participă regulat la liturghia de duminică.<ref name="report 2009">{{cite web |url=http://www.state.gov/j/drl/rls/irf/2009/127307.htm |title=Denmark – Bureau of Democracy, Human Rights, and Labor |date=2009 |work=International Religious Freedom Report 2009 |publisher=U.S. Department of State |accessdate=23 august 2012}}</ref><ref>{{cite web |url=http://www.gallup.com/poll/13117/religion-europe-trust-filling-pews.aspx |title=Religion in Europe: Trust Not Filling the Pews |last=Manchin |first= Robert |date=21 September 2004 |work=Gallup Poll |publisher={{Ill-wd|Q65358}} |accessdate=23 august 2012}}</ref> Identitatea creștină tinde să se bazeze mai mult pe cultură decât pe religie.<ref>''Religion, school and cultural integration in Denmark and Sweden'', P. B. Andersen et al, 87–99</ref>

Conform Constituției, membrii [[Familia regală daneză|familiei regale]] trebuie să facă parte din biserica națională, dar restul populației este liberă să adere la orice credință.<ref>[http://www.servat.unibe.ch/icl/da00000_.html Denmark – Constitution] – Partea II – Secțiunea 6 .</ref><ref>[http://www.servat.unibe.ch/icl/da00000_.html Denmark – Constitution] – Partea VII – Sec țiunea 70: "No person shall for reasons of his creed or descent be deprived of access to complete enjoyment of his civic and political rights, nor shall he for such reasons evade compliance with any common civic duty."</ref><ref name=FoR>[http://www.km.dk/fileadmin/share/Trossamfund/Freedom_of_religion.pdf Freedom of religion and religious communities in Denmark] – The Ministry of Ecclesiastical Affairs – May 2006. km.dk</ref> În 1682 statul a acordat recunoaștere limitată pentru trei grupuri religioase diferite de biserica națională: [[Biserica Romano-Catolică|romano-catolicii]], [[Calvinism|reformații]] și [[Iudaism|iudaicii]],<ref name=FoR /> deși convertirea membrilor Bisericii Danemarcei la aceste culte a rămas la început ilegală. Până în anii 1970, statul a recunoscut oficial „societăți religioase” prin decret regal. Astăzi, grupurile religioase nu mai au nevoie de recunoaștere oficială guvernamentală în Danemarca, având dreptul să oficieze cununii și alte ceremonii și fără această recunoaștere.<ref name=FoR />

Musulmanii din Danemarca formează circa 3% din populație și formează a doua comunitate religioasă a țării și cea mai mare minoritate religioasă.<ref name="report 2009" /><ref name="muslimpopulation">[http://www.muslimpopulation.com/pdf/Denmark_Countryprofile_Euro_Islam.pdf Profilul de țară al Danemarcei]- ''[Euro-Isalm.info]'' și ''Muslimpopulation.com'' – Accesat la 8 iunie 2012.</ref> În 2009 existau în Danemarca 19 comunități musulmane recunoscute.<ref name="muslimpopulation" /><ref>[http://pakistan.um.dk/en/info-about-denmark/muslims-in-denmark Muslims in Denmark] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160429183326/http://pakistan.um.dk/en/info-about-denmark/muslims-in-denmark/ |date=2016-04-29 }} – Ministerul de Externe al Danemarcei. Publicat la 10 mai 2009. Accesat la 24 martie 2012.</ref> Conform unui studiu asupra diferitelor religii și culte efectuat de către Ministerul de Externe al Danemarcei, alte grupuri religioase alcătuiesc fiecare câte mai puțin de 1% din populație și împreună circa 2%.<ref>[https://web.archive.org/web/20060208030036/http://www.um.dk/Publikationer/UM/English/Denmark/kap1/1-14.asp Religia în Danemarca] – De la Ministerul de Externe al Danemarcei. Arhivă accesată la 3 ianuarie 2012.</ref>

Conform [[Eurobarometru]]lui din 2005,<ref name=EUROBAROMETER>{{cite web|url=http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_225_report_en.pdf|title=Eurobarometer on Social Values, Science and technology 2005 – page 11|accessdate=5 May 2007|format=PDF}}</ref> 31% dintre danezi „cred că există un Dumnezeu”, 49% consideră că „există un fel de spirit sau forță vitală”, iar 19% au răspuns că nu cred nici într-un Dumnezeu, nici într-un spirit sau forță vitală. Un alt sondaj, efectuat în 2009, a concluzionat că 25% dintre Danezi cred că Isus a fost fiul lui Dumnezeu, și că 18% cred că el este mântuitorul lumii.<ref>Sondaj efectuat în decembrie 2009 în rândul a 1114 de danezi cu vârste între 18 și 74 de ani, [http://www.kristeligt-dagblad.dk/artikel/350709:Kirke---tro--Hver-fjerde-dansker-tror-paa-Jesus ''Hver fjerde dansker tror på Jesus''] (Unul din patru danezi cred în Isus), Kristeligt Dagblad, 23 decembrie 2009 {{dk icon}}</ref>

Un nou grup religios, [[Asociația Forn Siðr — Ásatrú și Vanatrú din Danemarca|Forn Siðr]], se descrie ca fiind o reînviere a păgânismului nordic, prevalent în Danemarca înainte de creștinare. A fost recunoscut oficial în noiembrie 2003.<ref>{{cite web |author=Torben Sørensen |url=http://www.fornsidr.dk/dk/17 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20110726151328/http://www.fornsidr.dk/dk/17 |archivedate=2011-07-26 |title=Forn Siðr – the Asa and Vane faith religious community in Denmark – Forn Siðr |publisher=Fornsidr.dk |date=19 April 2007 |accessdate=5 May 2009 |dead-url=no }}</ref>

=== Educația ===
[[Fișier:Copenhagen Rundetårn street left.jpg|thumb|left|upright|{{Ill-wd|Q1140534}} (Turnul Rotund), vechi observator al [[Universitatea din Copenhaga|Universității din Copenhaga]], cea mai veche și mai veche universitate din Danemarca]]

Sistemul educațional danez furnizează acces la școli primare, secundare și studii superioare. În Danemarca, toate aceste studii sunt gratuite; nu există taxe de școlarizare. Studenții din școlile secundare sau superioare cu vârste de peste 18 ani pot cere ajutor social pentru studenți, un ajutor financiar fix, plătit lunar. În 2012, acesta se ridică la circa 6000 DKR sau 1000 de dolari pe lună.<ref>{{cite web|url=http://www.su.dk/SU/satserSU/Sider/default.aspx|title=Ratele SU 2011|language=daneză|publisher=Su.dk|date=|accessdate=5 July 2012|archive-date=2012-10-08|archive-url=https://web.archive.org/web/20121008090806/http://www.su.dk/SU/SATSERSU/Sider/default.aspx|dead-url=yes}}</ref> [[Indicele Educației]], publicat de [[Indicele Dezvoltării Umane]] din cadrul [[ONU]] în 2008, pe baza datelor din 2006, listează Danemarca cu cifra de 0,993, una din cele mai mari din lume, pe locul întâi la egalitate cu [[Australia]], [[Finlanda]] și [[Noua Zeelandă]].<ref>{{cite web|url=http://hdr.undp.org/en/media/HDI_2008_EN_Tables.pdf|title=Human development indices|accessdate=16 February 2010|date=18 December 2008|publisher=Human Development Reports}}</ref>

Școala primară poartă numele de „școală publică” (în {{da|''Folkeskole''}}).<ref name=education>{{Citation| url=http://eng.uvm.dk/Education/Primary-and-lower-secondary-education/The-Folkeskole| title=The Folkeskole| newspaper=Ministry of Education| accessdate=10 mai 2016| archive-date=2016-09-07| archive-url=https://web.archive.org/web/20160907061908/http://eng.uvm.dk/Education/Primary-and-lower-secondary-education/The-Folkeskole| dead-url=yes}}</ref> Învățământul obligatoriu este de 10 clase (de la 6 la 16 ani).<ref name=education /> Elevii pot participa fie la „școli gratuite” (în {{da|''Friskole''}}), fie la școli private (în {{da|''Privatskole''}}) – școli neaflate în administrarea comunelor.<ref>{{Citation| url=http://eng.uvm.dk/Education/Primary-and-lower-secondary-education/Private-Schools-in-Denmark| title=Private Schools in Denmark| newspaper=Ministry of Education| accessdate=10 mai 2016| archive-date=2016-05-17| archive-url=https://web.archive.org/web/20160517225617/http://eng.uvm.dk/Education/Primary-and-lower-secondary-education/Private-Schools-in-Denmark| dead-url=yes}}</ref>

După terminarea școlii primare, există alte oportunități educaționale, cum ar fi gimnaziul (învățământ liceal cu orientare academică), examinarea preparatorie înaltă (similară cu gimnaziul, dar cu un an mai scurtă), programul de examinare tehnică înaltă (concentrat pe matematică și inginerie), și programul de examinare comercială înaltă (HHX; concentrat pe economie și educație antreprenorială), împreună cu învățământul vocațional, care pregătește tinerii pentru diverse meserii, combinând predarea cu ucenicia.<ref>{{Citation| url=http://eng.uvm.dk/Education/Upper-secondary-education| title=Upper Secondary Education| newspaper=Ministry of Education| accessdate=10 mai 2016| archive-date=2016-01-19| archive-url=https://web.archive.org/web/20160119141508/http://eng.uvm.dk/Education/Upper-secondary-education| dead-url=yes}}</ref>

Universitățile și școlile superioare daneze oferă studenților din mai multe țări o gamă largă de oportunități pentru obținerea de calificări cu recunoaștere internațională. Multe din programele de învățământ sunt în limba engleză, inclusiv cursurile de licență, masterat, doctoratele și programele de școală de vară sau de schimb de elevi.<ref>{{cite web|url=http://studyindenmark.dk/ |title=Studiul în Danemarca, website oficial despre învățământul superior în Danemarca}}</ref>

== Cultura ==
{{Articol principal|Cultura Danemarcei}}
[[Fișier:Krøyer Sommeraften Skagen Sønderstrand.jpg|thumb|"Seară de vară pe plaja sudică [[Skagen]] cu Anna Ancher și Marie Krøyer, [[Peder Severin Krøyer]], 1893]]
Istoric, Danemarca, la fel ca și vecinii săi scandinavi, a fost una dintre cele mai progresiste culturi din lume din punct de vedere social. De exemplu, în 1969, Danemarca a fost prima țară care a legalizat pornografia,<ref>{{cite web |url=http://www.um.dk/publikationer/um/english/factsheetdenmark/denmarkanoverview/html/chapter05.htm |title=Denmark&nbsp; – An Overview |date=22 September 2007 |accessdate=22 September 2007 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20080122084309/http://www.um.dk/publikationer/um/english/factsheetdenmark/denmarkanoverview/html/chapter05.htm |archivedate=2008-01-22 |dead-url=yes }}</ref> și în 2012, Danemarca a înlocuit legile „parteneriatelor înregistrate”, pe care le introdusese în premieră mondială în 1989,<ref>Sheila Rule: [http://www.nytimes.com/1989/10/02/world/rights-for-gay-couples-in-denmark.html Rights for Gay Couples in Denmark] ''[Drepturi pentru cuplurile de homosexuali din Danemarca]''– ''[[New York Times]]''. Publicat: 2 octombrie 1989. Accesat la 7 iunie 2012</ref><ref>{{cite web |url=http://marriage.about.com/cs/samesexmarriage/a/samesex.htm |title=Same-Sex Marriage FAQ |publisher=Marriage.about.com |date=17 June 2003 |accessdate=5 May 2009 |archive-date=2009-02-12 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090212061255/http://marriage.about.com/cs/samesexmarriage/a/samesex.htm |dead-url=yes }}</ref> cu „căsătorii neutre în raport cu sexul”.<ref>{{cite news |title=Rainbow wedding bells: Denmark allows gay marriage in church |language=engleză|trans_title=Clopote de nuntă în curcubeu: Danemarca permite căsătoriile homosexuale în biserică|url=http://www.rt.com/news/denmark-same-sex-marriage-church-283/ |publisher=''[[Russia Today|RT]]'' |date=7 June 2012 |accessdate=7 June 2012}}</ref><ref>{{cite news |title=Denmark passes bill allowing gays to marry in church |trans_title=Danemarca adoptă o lege prin care permite homosexualilor să se căsătorească în biserică|author=AFP |url=http://tribune.com.pk/story/390257/denmark-passes-bill-allowing-gays-to-marry-in-church/ |newspaper={{Ill-wd|Q7732865}} |date=7 June 2012 |accessdate=7 June 2012}}</ref> Modestia, punctualitatea, dar mai presus de toate egalitatea sunt aspecte importante ale stilului de viață danez.<ref>[http://www.kwintessential.co.uk/resources/global-etiquette/denmark-country-profile.html Denmark – Language, Culture, Customs and Etiquette.] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120610114106/http://www.kwintessential.co.uk/resources/global-etiquette/denmark-country-profile.html |date=2012-06-10 }} De la Kwintessential. Accesat la 4 decembrie 2008.</ref>

Descoperirile astronomice ale lui [[Tycho Brahe]] (1546–1601), enunțarea de către {{Ill-wd|Q326930}} (1815–1888) a principiului [[Conservarea energiei|conservării energiei]], inițial neglijată, precum și contribuțiile lui [[Niels Bohr]] (1885–1962) în domeniul fizicii atomice dovedesc gama largă de realizări științifice ale danezilor. Poveștile lui [[Hans Christian Andersen]] (1805–1875), eseurile filosofice ale lui [[Søren Kierkegaard]] (1813–1855), povestirile lui [[Karen Blixen]] (sub pseudonimul [[Isak Dinesen]]), (1885–1962), piesele de teatru ale lui [[Ludvig Holberg]] (1684–1754), autorii moderni cum ar fi [[Herman Bang]] și laureatul Premiului Nobel [[Henrik Pontoppidan]], precum și poezia densă și aforistică a lui {{Ill-wd|Q402808}} (1905–1996), au adus țării recunoaștere internațională. După jumătatea anilor 1990, filmele daneze au atras atenția lumii, în special cele asociate cu [[Dogma 95]], ca cele ale lui [[Lars Von Trier]].<ref>{{Citation | url=http://agenda.liternet.ro/articol/13104/Dan-Angelescu/Cerul-si-Pamantul-lui-Lars-von-Trier.html| title=Cerul și Pământul lui Lars von Trier| newspaper=Agenda LiterNet| date=martie 2011 | author=Dan Angelescu| accessdate=10 mai 2016}}</ref>

Copenhaga este centrul mai multor atracții, între care [[Grădinile Tivoli]], [[Palatul Amalienborg]] (palatul familiei regale daneze), [[Palatul Christiansborg]], [[Biserica Doamna Noastră (Copenhaga)|Catedrala din Copenhaga]], [[Castelul Rosenborg]], [[Opera din Copenhag|Opera]], [[Biserica lui Frederik]] (Biserica de Marmură), [[Muzeul Thorvaldsens]], {{Ill-wd|Q1140534}}, {{Ill-wd|Q943946}} și [[Mica Sirenă (statuie)|Mica Siernă]].<ref>{{cite web|url=http://www.copenhagen-walkingtours.dk/ |title=Copenhagen Walking Tours |date=25 May 2007 |accessdate=25 May 2007}}</ref>

=== Arhitectură ===
{{Articol principal|Arhitectura Danemarcei}}
[[Fișier:Pv jensen-klint 05 grundtvig memorial church 1913-1940.jpg|thumb|right|150px|[[Biserica lui Grundtvig]] din Copenhaga. Exemplu de arhitectură expresionistă.]]

Arhitectura Danemarcei s-a format în Evul Mediu, când au apărut primele biserici și catedrale [[Arhitectură romanescă|romanești]] și apoi [[Arhitectură gotică|gotice]] în toată țara. Începând cu secolul al XVI-lea, au fost aduși în Danemarca arhitecți olandezi și flamanzi, la început pentru a îmbunătăți fortificațiile din țară, dar apoi din ce în ce mai mult pentru a construi castele și palate regale în stil [[Arhitectură renascentistă|renascentist]]. În secolul al XVII-lea, s-au construit mai multe clădiri impresionante în stil [[Arhitectură barocă|baroc]], atât în Capitală cât și în provincie. [[Arhitectură neoclasică|Neoclasicismul]] francez a fost adoptat încet și de arhitecții autohtoni danezi care au participat din ce în ce mai mult la definirea stilului arhitectural. O perioadă productivă de istoricism s-a transformat apoi în [[stilul național romantic]] al secolului al XIX-lea.<ref>[http://www.visitdenmark.com/irland/en-ie/menu/turist/inspiration/detkulturelledanmark/arkitektur/danish-architecture-an-overview.htm "Danish Architecture: An Overview"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110719130528/http://www.visitdenmark.com/irland/en-ie/menu/turist/inspiration/detkulturelledanmark/arkitektur/danish-architecture-an-overview.htm |date=2011-07-19 }}, ''Visit Denmark''. Accesat la 3 septembrie 2011.</ref>

Secolul al XX-lea a adus noi stiluri arhitecturale; inclusiv [[Arhitectură expresionistă|expresionismul]], exemplificat cel mai bine de proiectele arhitectului {{Ill-wd|Q705956}}, care se bazau mult pe tradițiile scandinave ale construcțiilor în cărămidă; și [[Clasicism nordic|clasicismul nordic]], care s-a bucurat pentru scurt timp de popularitate în primele decenii ale secolului. În anii 1960, arhitecți danezi, cum ar fi {{Ill-wd|Q273572}} au intrat pe scena mondială prin [[Arhitectură funcționalistă|arhitectura funcționalistă]] pe care au promovat-o cu mult succes. Aceasta, la rândul său, a evoluat către opere recunoscute de dată mai recentă, între care se numără [[Opera din Sydney]] de [[Jørn Utzon]] și [[Grande Arche de la Défense]] din Paris, al lui {{Ill-wd|Q452033}}, care au deschis calea mai multor designeri contemporani danezi, cum ar fi {{Ill-wd|Q429817}}.<ref>[https://web.archive.org/web/20120203014932/http://www.ambhanoi.um.dk/en/menu/InfoDenmark/Danish+Culture/Architecture/ "Architecture"], Ambasada Danemarcei la Hanoi. Accesat la 3 octombrie 2011.</ref>

=== Bucătăria ===
[[Fișier:Smørrebrød 4.jpg|thumb|upright|left|Sandwich danez deschis ({{Ill-wd|Q275621}}) pe pâine neagră de secară]]

Bucătăria daneză, ca și cea din alte țări nordice și ca cea din nordul Germaniei se bazează pe carne și pește.<ref name=capita>{{Citation | url=http://www.capital.ro/tara-unde-nu-exista-coruptie-locuitorii-sunt-printre-cei-mai-fericiti-din-lume.html| title=Țara unde nu există corupție. Locuitorii sunt printre cei mai fericiți din lume| newspaper=Capital| date= 16 mai 2015| author=Bogdan Biszok| accessdate=10 mai 2016}}</ref> Aceasta își are rădăcinile în trecutul agricol al țării, dar și în geografia ei și în clima cu ierni lungi și friguroase. Cu 145,9&nbsp;kg de carne pe cap de locuitor în 2002, Danemarca este țara cu cel mai mare consum de carne pe cap de locuitor din lume.<ref>{{cite news|url=http://www.guardian.co.uk/environment/datablog/2009/sep/02/meat-consumption-per-capita-climate-change |title=Meat consumption per capita |publisher=guardian.co.uk |accessdate=10 May 2012 |first=Felicity |last=Brown |date=2 September 2009}}</ref>

Sandwich-urile denumite și ''{{Ill-wd|Q275621}}'', care sunt frecvent consumate la prânz, pot fi considerate specialitate națională când sunt pregătite și decorate cu diverse ingrediente fine.<ref name=copenhagenet>[http://www.copenhagenet.dk/cph-eating.htm "Danish Food Culture"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111219043640/http://www.copenhagenet.dk/cph-eating.htm |date=2011-12-19 }}, ''Copenhagen Portal''. Accesat la 7 decembrie 2011.</ref> Mesele calde constau de obicei din preparate din carne tocată, cum ar fi ''{{Ill-wd|Q251265}}'' (chiftele), sau din feluri de mâncare din carne și pește, ca ''{{Ill-wd|Q10729541}}'' (carne de porc cu șorici) sau ''kogt torsk'' (cod prăjit în apă) cu sos de muștar și garnitură. Danemarca este cunoscută pentru berile [[Carlsberg Group|Carlsberg]] și [[Tuborg]]<ref>{{Citation | url=http://www.klm.com/destinations/gr/en/article/beer-in-copenhagen| title=KLM Travel Guide - Beer in Copenhagen| newspaper=Klm.com| accessdate=10 mai 2016}}</ref> și pentru [[akvavit]] și {{Ill-wd|Q411131}}.<ref name=capita />

Bucătarii danezi, inspirați de practicile continentale, au dezvoltat recent o serie inovativă de feluri de mâncare pe baza produselor autohtone de bună calitate. Ca rezultat, Copenhaga și provinciile au căpătat un număr considerabil de restaurante de calitate, dintre care mai multe au primit [[Ghidul Michelin|stele Michelin]].<ref>{{Citation| url=http://usa.um.dk/en/news/newsdisplaypage/?newsid=3303c4dc-8218-407b-82fd-169a22b865f3| title=15 Michelin stars for Danish restaurants| newspaper=Usa.um.dk| date=14 martie 2013| accessdate=22 mai 2016| archive-date=2016-04-23| archive-url=https://web.archive.org/web/20160423232057/http://usa.um.dk/en/news/newsdisplaypage/?newsid=3303c4dc-8218-407b-82fd-169a22b865f3| dead-url=yes}}</ref>

=== Design ===
[[Fișier:The Swan&The Egg.jpg|thumb|150px|Lebăda și Oul, de Arne Jacobsen]]
Designul danez este echivalent cu [[Arhitectură funcționalistă|funcționalismul]] în design și arhitectură, dezvoltat la jumătatea secolului al XX-lea în Danemarca. Acest design, aplicat industrial, dar și mobilei și obiectelor de uz casnic, a adus țării multe premii internaționale.<ref>{{Citation| url=http://denmark.dk/en/~/media/Denmark/Documents/Lifestyle/Furniture-Industrial-design-2008-en.pdf| title=Factsheet Denmark, Furniture and Industrial Design| newspaper=denmark.dk| date=ianuarie 2008| author=Ministry of Foreign Affairs of Denmark| accessdate=23 mai 2016| archive-date=2015-04-04| archive-url=https://web.archive.org/web/20150404053755/http://denmark.dk/en/~/media/Denmark/Documents/Lifestyle/Furniture-Industrial-design-2008-en.pdf| dead-url=yes}}</ref>

Fabrica daneză de porțelan {{Ill-wd|Q1440151}} este celebră pentru calitatea produselor ceramice pe care le exportă în toată lumea. Designul danez este o marcă celebră, adesea asociată cu numele lui {{Ill-wd|Q938949}} (1914–1972), {{Ill-wd|Q1058936}} (1912–1989), {{Ill-wd|Q700073}} (1914–2007), {{Ill-wd|Q273572}} (1902–1971), {{Ill-wd|Q4385311}} (1929–1980), {{Ill-wd|Q1928794}} (1894–1967) și {{Ill-wd|Q510955}} (1926–1998)<ref>[http://www.artlimited.net/agenda/exhibition-denmark-design-the-danish-centre-copenhagen/en/6459763 "Danish by Design"], artlimited.net. Accesat la 4 septembrie 2015.</ref> {{Ill-wd|Q288218}} (1866–1935) este lăudat pentru designul în argint.<ref >{{Citation | url=http://www.nytimes.com/2005/07/22/arts/design/celebrating-an-artist-who-was-also-a-craftsman.html| title=Celebrating an Artist Who Was Also a Craftsman| newspaper=The New York Times| date=22 iulie 2005 | author=Wendy Moonan| accessdate=22 mai 2016}}</ref>

Printre alți designeri remarcabili se numără și {{Ill-wd|Q6437991}} (1923–2003) în domeniul designului industrial,<ref>{{Citation | url=http://www.kristianvedel.dk/cvbio_uk.shtml| title=Kristian Vedel| newspaper=Kristianvedel.dk/cvbio_uk.shtml| accessdate=22 mai 2016}}</ref> {{Ill-wd|Q6179808}} (1919–2008) pentru mobila de bucătărie<ref>{{Citation | url=http://theculturetrip.com/europe/denmark/articles/the-heyday-of-danish-design-ten-mid-century-designers/| title=The Heyday Of Danish Design: Ten Mid-Century Designers| newspaper=Theculturetrip.com| author=Sophie Finney
| accessdate=22 mai 2016}}</ref> și {{Ill-wd|Q358592}} (1903–1985) care a preferat o abordare clasică designului de mobilă.<ref>{{Citation | url=http://www.carlhansen.com/designers/ole-wanscher/| title=Ole Wanscher - Carl Hansen & Søn| newspaper=Carlhansen.com| accessdate=22 mai 2016}}</ref>

=== Literatură și filosofie ===
Primele opere literare daneze sunt legendele și basmele populare din secolele al X-lea și al XI-lea. [[Saxo Grammaticus]], considerat primul scriitor danez, a lucrat pentru episcopul [[Absalon]] la o cronică a istoriei Danemarcei ({{Ill-wd|Q939074}}).<ref>{{Citation | url=http://danmarkshistorien.dk/leksikon-og-kilder/vis/materiale/saxo-grammaticus-og-gesta-danorum/| title=Saxo Grammaticus og Gesta Danorum| newspaper=Danmarkshistorien.dk| date=26 mai 2015 | author=Universitatea Aarhus| accessdate=22 mai 2016}}</ref><ref>{{citat carte|author=Saxo (Grammaticus)
|titlu=Gesta Danorum, Volumul 1|editură=John Wiley & Sons|limbă=engleză|url=https://books.google.ro/books?id=67K6BwAAQBAJ&pg=PR29&lpg=PR29|pagină=29}}</ref> Se știe foarte puțin despre restul literaturii medievale daneze. Odată cu [[iluminismul]], a venit [[Ludvig Holberg]] ale cărui comedii se joacă încă.<ref name="britannica.com_2016-05-22">{{Citation | url=http://www.britannica.com/biography/Ludvig-Holberg-Friherre-Holberg| title=Ludvig Holberg, Baron Holberg| newspaper=Britannica.com| date= | author=Poul Houe| accessdate=22 mai 2016}}</ref>

[[Fișier:Constantin Hansen 1836 - HC Andersen.jpg|thumb|left|150px|Celebrul poet și scriitor danez, [[Hans Christian Andersen]].]]
[[Romantism]]ul l-a influențat pe scriitorul de talie mondială [[Hans Christian Andersen]], celebru pentru poveștile și povestirile sale, cum ar fi ''[[Rățușca cea urâtă]]'', iar filosoful contemporan [[Søren Kierkegaard]] a influențat [[existențialism]]ul. La sfârșitul secolului al XIX-lea, literatura era văzută ca mijloc de influență a societății. Denumită [[Progresul Modern]], această mișcare a fost promovată de [[Georg Brandes]], [[Henrik Pontoppidan]] (laureat al [[Premiul Nobel pentru Literatură|Premiului Nobel pentru Literatură]]) și [[Jens Peter Jacobsen|J.&nbsp;P. Jacobsen]]. În istoria recentă, [[Johannes Vilhelm Jensen]] a primit și el [[Premiul Nobel pentru Literatură]]. [[Karen Blixen]] este celebră pentru romanele și [[Povestire|povestirile]] ei. Alți scriitori danezi importanți sunt {{Ill-wd|Q1556531}}, {{Ill-wd|Q331798}}, [[Martin Andersen Nexø]], [[Hans Scherfig]], {{Ill-wd|Q2090457|3=Tom Kristensen}}, {{Ill-wd|Q555324}}, {{Ill-wd|Q1159183|3=Dan Turéll}}, [[Tove Ditlevsen]], {{Ill-wd|Q284171}} și {{Ill-wd|Q337384}}, o parte dintre lucrările lor fiind studiate în școli.<ref>{{Citation| url=http://pub.uvm.dk/2004/kanon/kap11.html| title=Bilag: Hvad læser de i dag?| newspaper=Pub.uvm.dk| date=2004| author=Undervisnings Ministeriet| accessdate=10 mai 2016| archive-date=2012-03-08| archive-url=https://web.archive.org/web/20120308113401/http://pub.uvm.dk/2004/kanon/kap11.html| dead-url=yes}}</ref>

Filosofia daneză are o lungă tradiție ca parte a [[Filosofia occidentală|filosofiei occidentale]]. Poate cel mai influent filosof danez este [[Søren Kierkegaard]], creatorul [[Existențialism creștin|existențialismului creștin]]. Kierkegaard a avut câțiva adepți danezi, între care se numără [[Harald Høffding]], care ulterior s-a alăturat [[pozitivism]]ului. Printre alți adepți ai lui Kierkegaard se numără [[Jean-Paul Sartre]], care a fost impresionat de ideile lui Kierkegaard despre individ, și {{Ill-wd|Q1059597}}, care a contribuit la fondarea [[Psihologie umanistă|psihologiei umaniste]]. Un alt important filosof danez este {{Ill-wd|Q331893|3=Grundtvig}}, ale cărui idei au dat naștere unei forme de naționalism neagresiv în Danemarca, și care a fost cunoscut pentru lucrările sale teologice și istorice.<ref>{{cite web|url= https://snl.no/Nikolai_Frederik_Severin_Grundtvig|title=   Nikolai Frederik Severin Grundtvig|publisher=   Store norske leksikon |author=Mogens Brøndsted|accessdate= 15 decembrie 2015}}</ref><ref>John A. Hall, Ove Korsgaard, Ove K. Pedersen  (2014)  ''Building the Nation: N.F.S. Grundtvig and Danish National Identity'' (McGill-Queen’s Press) ISBN 9780773596320</ref><ref>{{cite web|url= http://denmark.dk/en/meet-the-danes/great-danes/writers/nikolai-frederik-severin-grundtvig/|title= Nikolai Frederik Severin Grundtvig|publisher= Ministry of Foreign Affairs of Denmark|accessdate= 15 decembrie 2015|archive-date= 2018-09-13|archive-url= https://web.archive.org/web/20180913191901/http://denmark.dk/en/meet-the-danes/great-danes/writers/nikolai-frederik-severin-grundtvig|dead-url= yes}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.christianity.com/church/church-history/timeline/1801-1900/grundtvig-sought-a-transformed-denmark-11630563.html|title=  Grundtvig Sought a Transformed Denmark|publisher=  Christianity.com |accessdate= 15 decembrie 2015}}</ref>

=== Media ===
Mass media daneze sunt dominate de câteva mari corporații. În print, {{Ill-wd|Q3156941}} și {{Ill-wd|Q821913}}, împreună, controlează cele mai mari ziare, {{Ill-wd|Q373133}}, {{Ill-wd|Q59055}} și [[Jyllands-Posten]], precum și marile tabloide {{Ill-wd|Q327821|3=B.T.}} și {{Ill-wd|Q1226253}}. În televiziune, posturile publice [[DR (post de televiziune)|DR]] și [[TV 2 (Danemarca)|TV 2]] au cele mai mari audiențe.<ref>[http://tvm.gallup.dk/tvm/pm/default.htm ''TNS-Gallup'' meter]; statistici privind posturile de televiziune, cifre pentru iulie 2012 (săptămâna 28). Accesat la 20 iulie 2012.</ref> În domeniul radio, DR difuzează pe toate cele patru canale [[Radio FM|FM]] naționale.<ref>{{Citat web |url=http://www.dr.dk/hjaelp/frekvenser/radio/20070205131024.htm |accessdate=2016-05-22 |titlu=FM frekvenser |archive-date=2009-02-07 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090207174638/http://www.dr.dk/hjaelp/frekvenser/radio/20070205131024.htm |dead-url=unfit }}</ref> Media tradiționale sunt încă dominante în Danemarca, dar ponderea danezilor care caută informații on-line este în creștere constantă.<ref>{{Citation | url=http://www.digitalnewsreport.org/survey/2015/denmark-2015/| title=Denmark - Digital News Report 2015| newspaper=Digitalnewsreport.org| date=2015| accessdate=22 mai 2016}}</ref>

Cinematografia datează din 1897 și din anii 1980 a produs constant în principal datorită [[Institutul Danez de Film|Institutului Danez de Film]], susținut de stat.<ref>{{Citation| url=http://www.dfi.dk/Service/English/Service/AboutDFI.aspx| title=About DFI| newspaper=Dfi.dk| 4=| accessdate=22 mai 2016| archive-date=2017-01-16| archive-url=https://web.archive.org/web/20170116111536/http://www.dfi.dk/Service/English/Service/AboutDFI.aspx| dead-url=yes}}</ref> Cele trei valuri de importanță internațională în cinematografia daneză au fost reprezentate de melodrama erotică din [[Film mut|era filmului mut]], filmele cu sex din ce în ce mai explicit din anii 1960 și 1970, și, în cele din urmă, mișcarea [[Dogma 95]] de la sfârșitul anilor 1990s. Filmele daneze sunt remarcate pentru realism, tematică morală și religioasă, franchețe sexuală și inovații tehnice. Cineastul danez [[Carl Theodor Dreyer|Carl Th. Dreyer]] (1889–1968) este considerat a fi unul dintre cei mai mari regizori din istoria cinematografiei mondiale.<ref>* [http://www.brightlightsfilm.com/29/carldreyer.html]{{Ill-wd|Q4967455}}<span>, recenzie a filmului Day of Wrath, Order and Gertrud</span>
* [http://www.kamera.co.uk/article.php/173 Kamera.co.uk: Carl Dreyer]
* [http://www.allmovie.com/artist/carl-theodor-dreyer-p88264 Allmovie: Carl Theodor Dreyer]
* [http://rogerebert.suntimes.com/apps/pbcs.dll/article?AID=/19970216/REVIEWS08/401010350/1023]{{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130206131022/http://rogerebert.suntimes.com/apps/pbcs.dll/article?AID=%2F19970216%2FREVIEWS08%2F401010350%2F1023|date=2013-02-06}}<span> Patimile Ioanei d'Arc, recenzie de </span>[[Roger Ebert]]</ref>

=== Muzica ===
{| class="wikitable" style="text-align:right;  float:right; margin-left:1em"
|-
! align=center |[[Carl Nielsen]]<br /><small>[[Cvintetul Vântului (Nielsen)|Cvintetul Vântului]], Op. 43<br /> Prima mișcare</small>
|-
| style="text-align:left; background:#dcdcdc;"| [[Fișier:Carl Nielsen - Wind Quintet - 1. Allegro ben moderato.ogg|120px]]
|}

Copenhaga, cu insulele sale, a avut o puternică tradiție în muzica populară. Orchestra Regală Daneză este una dintre cele mai vechi din lume.<ref>{{cite web|title=The Royal Danish Orchestra |url=http://kglteater.dk/about-us/the-royal-danish-orchestra |publisher=The Royal Danish Theatre |accessdate=14 May 2014 |deadurl=yes |archiveurl=https://web.archive.org/web/20140507235232/http://kglteater.dk:80/about-us/the-royal-danish-orchestra |archivedate=7 May 2014 }}</ref> Cel mai celebru compozitor de muzică clasică este [[Carl Nielsen]], cunoscut pentru cele șase simfonii și pentru [[Cvintetul Vântului (Nielsen)|Cvintetul Vântului]],<ref>{{cite web |publisher=Sierra Chamber Society |title=Carl Nielsen: Quintet for Wind Instruments, Op.43 (1922) |work=Program Notes |url=http://www.fuguemasters.com/nielsen.html |accessdate=10 November 2010 |ref={{harvid|Sierra Chamber Society}} |archive-date=2010-12-15 |archive-url=https://web.archive.org/web/20101215013356/http://www.fuguemasters.com/nielsen.html |dead-url=yes }}</ref> în vreme ce Baletul Regal Danez se specializează în operele coregrafului danez {{Ill-wd|Q448812}}.<ref>{{Citation | url=https://kglteater.dk/en/about-us/arts/the-royal-danish-ballet/| title=The Royal Danish Ballet| newspaper=kglteater.dk| accessdate=22 mai 2016}}</ref> Danezii s-au distins ca muzicieni de [[jazz]], iar [[Festivalul de Jazz de la Copenhaga]] are reputație internațională.<ref>{{Citation | url=http://jazz.dk/copenhagen-jazz-festival-2016/om-festivalen/om-festivalen/| title=Copenhagen Jazz Festival 2016| newspaper=Jazz.dk| date=iulie 2016 | accessdate=22 mai 2016}}</ref>

Scena pop și rock a produs mai multe nume notabile, între care [[Aqua (formație)|Aqua]], {{Ill-wd|Q1151246}}, {{Ill-wd|Q1422381}}, {{Ill-wd|Q249257}}, {{Ill-wd|Q661103}}, [[Medina (cântăreață)|Medina]], {{Ill-wd|Q262446}}, [[Kashmir (formație)|Kashmir]] și [[Mew (formație)|Mew]]. [[Lars Ulrich]], bateristul formației [[Metallica]], a devenit primul muzician danez introdus în [[Rock and Roll Hall of Fame]].<ref>{{cite web|title=Metallica's Lars Ulrich on the Rock Hall – 'Two Words: Deep Purple'|url=http://www.rollingstone.com/music/news/metallicas-lars-ulrich-on-the-rock-hall-two-words-deep-purple-20140409|publisher=Rolling Stone|accessdate=26 December 2015|author=Kory Grow|date=9 April 2014}}</ref>

=== Pictură și fotografie ===
[[Fișier:C W Eckersberg 1841 - Kvinde foran et spejl.jpg|thumb|right|upright|[[Christoffer Wilhelm Eckersberg]], ''Femeie în fața oglinzii'' (1841)]]

Deși arta daneză a fost de-a lungul vremii influențată de curentele din Germania și Țările de Jos, frescele bisericești din secolele al XV-lea și al XVI-lea sunt de interes deosebit, întrucât au fost pictate într-un stil tipic pictorilor autohtoni danezi.<ref>[http://www.panoramas.dk/kalkmalerier/ „Wall Paintings in Danish Churches” la Panoramas.dk] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20091128170607/http://www.panoramas.dk/kalkmalerier/ |date=2009-11-28 }}. Accesat la 12 august 2009.</ref> Adoptând abordarea {{Ill-wd|Q681856}}, ele ilustrează numeroase povești din [[Vechiul Testament|Vechiul]] și [[Noul Testament]].<ref>{{citat carte|author=Darwin Porter, Danforth Prince|titlu=Frommer's Denmark|an=2008|editură=John Wiley & Sons|limbă=engleză|url=https://books.google.ro/books?id=PC2CdFzlqf8C&pg=PA236&lpg=PA236|pagină=236}}</ref>

Epoca de aur a Danemarcei, începută în prima jumătate a secolului al XIX-lea, a fost inspirată de noile sentimente naționaliste și romantice. [[Christoffer Wilhelm Eckersberg]] a fost nu doar un artist prolific, ci și profesor la Academia Regală Daneză de Arte Frumoase, unde i-a avut ca elevi pe pictorii {{Ill-wd|Q981441}}, [[Christen Købke]], {{Ill-wd|Q979541}}, {{Ill-wd|Q539474}} și {{Ill-wd|Q358399}}. Sculpturile lui {{Ill-wd|Q47812}} au fost și ele importante în această perioadă.<ref>[http://www.guldalder.dk/Index_uk.html "Guide to the Danish Golden Age"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160427140547/http://www.guldalder.dk/Index_uk.html |date=2016-04-27 }}. Accesat la 4 septembrie 2011.</ref>

În 1871, [[Holger Drachmann]] și [[Karl Madsen]] au vizitat [[Skagen]] în nordul extrem al [[Iutlanda|Iutlandei]] unde au construit rapid una din cele mai de succes colonii artistice ale Scandinaviei, specializându-se în [[Naturalism (artă)|naturalism]] și [[Realism (artă)|realism]], respingând abordarea tradițională favorizată de Academie. Găzduită de [[Michael Ancher]] și de soția sa [[Anna Ancher|Anna]], acestei colonii i s-au alăturat apoi și [[Peder Severin Krøyer]], [[Carl Locher]] și {{Ill-wd|Q976826}}. Toți au participat la pictarea peisajelor din zonă și a portretelor localnicilor.<ref>[http://www.answers.com/topic/skagen Art Encyclopedia: Skagen.] Accesat la 9 decembrie 2008.</ref> Acțiuni similare s-au dezvoltat pe Funen, ''{{Ill-wd|Q3373713}}'' incluzându-i pe {{Ill-wd|Q4977490}}, {{Ill-wd|Q5505025}} și [[Peter Hansen (pictor)|Peter Hansen]],<ref name=Funish>[http://www.johanneslarsenmuseet.dk/page.asp?sideid=2301&zcs=2200 "The Funish Art Colony"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130418012953/http://www.johanneslarsenmuseet.dk/page.asp?sideid=2301&zcs=2200 |date=2013-04-18 }}, ''Johannes Larsen Museet''. Accesat la 12 august 2011.</ref> și pe insula Bornholm, [[școala de pictori Bornholm]] cuprinzându-i pe {{Ill-wd|Q7031533}}, {{Ill-wd|Q5825392}} și {{Ill-wd|Q3364449}}.<ref>[http://www.roughguides.com/travel/europe/denmark/introduction-to-denmark.aspx The Bornholm School from the Rough Guide to Denmark.] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130120162042/http://www.roughguides.com/travel/europe/denmark/introduction-to-denmark.aspx |date=2013-01-20 }} Accesat la 10 decembrie 2008.</ref>

Fotografia s-a dezvoltat din participarea și interesul dat în Danemarca încă de la începuturile acestei arte în 1839, până la succesul unui considerabil număr de [[danezi]] în lumea fotografiei actuale. Pionieri ca {{Ill-wd|Q3494914}} și {{Ill-wd|Q984475}} au deschis drumul unei profesii în creștere accelerată în ultima jumătate a secolului al XX-lea, în timp ce atât în domeniul fotografiei artistice, cât și în cel al fotografiei de presă, danezii au adus contribuții remarcate. Astăzi, fotografi ca {{Ill-wd|Q4811431}} și {{Ill-wd|Q6118318}} sunt activi în țară și peste hotare, participând la numeroase expoziții reputate.<ref>[http://www.photography-now.com/popup_ausst_5.php?id_ausstellungen=T50624 Fotografia daneză contemporană. Din Photography-Now]. {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120707000845/http://www.photography-now.com/popup_ausst_5.php?id_ausstellungen=T50624 |date=2012-07-07 }} Accesat la 28 ianuarie 2010.</ref>

Colecțiile de artă modernă se bucură de locații deosebit de atractive la Muzeul de Artă Modernă Louisiana de la nord de [[Copenhaga]] și la Muzeul de Artă al Iutlandei de Nord din [[Aalborg]]. Între artiștii remarcabili se numără [[neo-expresionism|neo-expresionistul]] {{Ill-wd|Q467462}}, {{Ill-wd|Q718297}} cu picturile sale sălbatice și viu colorate,<ref>{{cite web |url=http://www.camdenartscentre.org/exhibitions/?id=100436 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20110913201831/http://www.camdenartscentre.org/exhibitions/?id=100436 |archivedate=2011-09-13 |title="Tal R: The Sum", Camden Arts Gallery |publisher=Camdenartscentre.org |accessdate=31 October 2011 |dead-url=yes }}</ref> Expozițiile spațiale ale lui [[Olafur Eliasson]]<ref>[http://media.moma.org/subsites/2008/olafureliasson/#/intro/ Take Your Time. Olafur Eliasson. De la MoMA] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20121207054253/http://media.moma.org/subsites/2008/olafureliasson#/intro/ |date=2012-12-07 }}. Accesat la 27 ianuarie 2010.</ref> și instalațiile lui {{Ill-wd|Q1394159}}.<ref>[http://www.artdaily.org/index.asp?int_sec=11&int_new=35739 "Exhibition of Interactive Work by Artist Jeppe Hein Announced in Indianapolis", Artdaily.org]. Accesat la 4 martie 2010.</ref>

=== Sport ===
[[Fișier:US Open 2009 4th round 156.jpg|thumb|left|150px|[[Caroline Wozniacki]], jucătoare profesionistă de tenis și fostă numărul 1 mondial în circuitul WTA.]]

Danezii urmăresc și participă la o gamă largă de întreceri sportive. Sportul național este [[fotbal]]ul, cu peste 320.000 de jucători în peste 1600 de cluburi de fotbal.<ref>{{cite web|title=DIF specialforbunds medlems|url=http://public.tableausoftware.com/profile/#!/vizhome/DIFidraettenital2013-dif_dk/DIFmedl-foren-tal|publisher=Danmarks Idrætsforbund|accessdate=15 June 2014|language=daneză|year=2013}}</ref> Cele mai remarcabile rezultate au fost calificarea la [[Campionatul European de Fotbal|Campionatele Europene]] de șase ori consecutiv între 1984 și 2004 și câștigarea acestei întreceri la [[Campionatul European de Fotbal 1992|ediția din 1992]]. Alte realizări ale naționalei de fotbal sunt câștigarea Cupei Confederațiilor în 1995 și ajungerea în 1998 în sferturile de finală ale Campionatului Mondial. [[Michael Laudrup]] a fost numit cel mai bun jucător danez din toate timpurile de către [[Uniunea Daneză de Fotbal]].<ref>{{cite web |title=Michael Laudrup bedste spiller gennem tiderne |publisher=DBU |date=13 November 2006 |url=http://www.dbu.dk/news/newsShow.aspx?id=235647 |accessdate=18 November 2012 |archive-date=2011-05-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110517122915/http://www.dbu.dk/news/newsShow.aspx?id=235647 |dead-url=yes }}</ref>

Numeroasele plaje și stațiuni din Danemarca sunt locuri populare pentru pescuit, canoe, caiac și o gamă largă de alte sporturi nautice.<ref>{{Citation | url=http://www.visitdenmark.com/denmark/nature/water-sports-denmark| title=Water sports in Denmark| newspaper=Visitdenmark.com| accessdate=10 mai 2016}}</ref>

Ciclismul a fost un sport unde Danemarca a excelat în ultimii ani, {{Ill-wd|Q310288}} câștigând [[Turul Franței]] în 1996, iar {{Ill-wd|Q348028}} obținând titlul de [[Regele Munților]] la edițiile din 2005 și 2006 ale aceleiași competiții. La motociclism viteză, danezii au câștigat mai multe trofee de anvergură mondială, cum ar fi [[Cupa Mondială la Motociclism Viteză]] în 2006 și 2008. Alte sporturi populare sunt golful, mai ales în rândul persoanelor în vârstă;<ref>[https://web.archive.org/web/20070716195104/http://www.dif.dk/OmDIF/Forside/Idraetten%20i%20tal/medlemstal.aspx Om DIF – Medlemstal] {{da icon}}, ''Comitetul Olimpic Național și Confederația Sportivă din Danemarca''</ref> tenisul, în care danezii au succes ca profesioniști; rugby-ul, la care Danemarca are o federație începând cu 1950;<ref>Bath, Richard (ed.) ''The Complete Book of Rugby'' (Seven Oaks Ltd, 1997 ISBN 1-86200-013-1) p66. Arhivat din iulie 2007 și accesat în iunie 2012.</ref> și la sporturile de interior, în principal [[badminton]], [[handbal]], [[tenis de masă]] și diverse forme de gimnastică, sporturi la care danezii au câștigat medalii mondiale și olimpice.<ref name="ol2016.dif.dk/da/historie/ol-statistik_2016-05-22">{{Citation| url=http://www.ol2016.dif.dk/da/historie/ol-statistik| title=OL-statistik| newspaper=Ol2016.dif.dk| date=2016| accessdate=22 mai 2016| archive-date=2016-09-30| archive-url=https://web.archive.org/web/20160930223907/http://www.ol2016.dif.dk/da/historie/ol-statistik| dead-url=yes}}</ref>

Echipa națională masculină de handbal este deținătoarea recordului de medalii câștigate în istoria campionatelor europene, cu 8 medalii, dintre care două de aur (2008, 2012), trei de argint (în 2011, 2013 și 2014) și trei de bronz (2002, 2004 și 2006), având cele mai multe medalii din istoria Campionatului European.<ref>{{cite web|title=National Team rankings|url=http://www.eurohandball.com/2013/article/011996|work=EHF|publisher=European Handball Federation|accessdate=13 May 2014|archive-date=2014-02-03|archive-url=https://web.archive.org/web/20140203184111/http://www.eurohandball.com/2013/article/011996|dead-url=yes}}</ref>
{{clear}}

== Patrimoniu mondial ==
Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Danemarca:<ref>{{cite web|url=http://whc.unesco.org/en/statesparties/dk|title=Denmark: Properties inscribed on the World Heritage List (8)|publisher=UNESCO|accessdate=19 July 2015 |language=engleză}}</ref>
* Vestigiile istorice de la [[Jelling]] (1994)
* Catedrala din [[Roskilde]] (1995)
* Castelul Kronborg din [[Helsingør]] (2000)
* Fiordul glaciar de la [[Ilulissat]] (2004)

== Vezi și ==
* [[Listă de orașe din Danemarca]]
* [[Groenlanda]] și [[Insulele Feroe]] (teritorii dependente ale Danemarcei)
* [[Locuri din patrimoniul mondial UNESCO]]

== Note de completare ==
{{Notelist}}

== Note bibliografice ==
<references />

== Bibliografie ==
* {{da icon}}Busck, Steen and Poulsen, Henning (ed.), "Danmarks historie&nbsp;– i grundtræk", Aarhus Universitetsforlag, 2002, ISBN 87-7288-941-1
* {{da icon}}{{Cite book|last1=Gammelgaard |first1=Frederik |last2=Sørensen |first2=Niels
|year=1998
|title=Danmark – en demokratisk stat
|publisher=Alinea
|isbn=87-23-00280-8|ref=harv}}
* {{da icon}}{{Cite book|last=Jørgensen |first=Gitte
|year=1995
|title=Sådan styres Danmark
|publisher=Flachs
|isbn=87-7826-031-0|ref=harv}}
* {{Citation|last= Ingvorsen |first= Leif|year= 1981|title= Danmarks i syv århundrede 1100-1800|publisher= Gad|isbn= 87-12-52460-3}} 
* {{da icon}}{{Citation|last= Michaelsen |first= Karsten Kjer|year= 2002|title= Politikens bog om Danmarks oldtid", Politikens Forlag (1. bogklubudgave)|year=2002|isbn= 87-00-69328-6}}
* {{sv icon}}Nationalencyklopedin, vol. 4, Bokförlaget Bra Böcker, 2000, ISBN 91-7024-619-X.
* {{Citation|last1= Scocozza |first1= Benito |authorlink= Benito Scocozza |last2= Jensen |first2= Grethe |year= 1999 |edition= 2|title= Danmarkshistoriens Hvem, Hvad og Hvornår|publisher= Politikens Forlag |location= København|isbn= 87-567-6094-9 }} 
* {{Citation|last= Parker |first= Geoffrey |authorlink= Geoffrey Parker |year= 2001 |title= Europe in crisis, 1598–1648|publisher= Wiley-Blackwell |location= København|isbn= 0-631-22028-3}} 
* {{en icon}}{{cite book|last1=Stone|first1=Andrew|last2=Bain|first2=Carolyn|last3=Booth|first3=Michael|last4=Parnell|first4=Fran|title=Denmark|date=2008|publisher=Lonely Planet|location=Footscray, Victoria|isbn=9781741046694|page=31|edition=5th|url=https://books.google.com/books?id=m_gT1lQpZEAC|ref=harv}}

== Legături externe ==
{{Sisterlinks|Danemarca|b=no|q=no|v=no|s=no|voy=Danemarca}}
{{Scholia|țară}}
* {{ro icon}} {{da icon}}[http://www.danemarca.dk Site dedicat Danemarcei]
* [http://www.kongehuset.dk/english/ Site-ul Monarhiei daneze] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060701195735/http://www.kongehuset.dk/english/ |date=2006-07-01 }}
* [http://www.amosnews.ro/arhiva/15-aprilie-ziua-nationala-danemarcei-15-04-2011 15 Aprilie - Ziua Națională a Danemarcei], 15 aprilie 2011, ''Amos News''

{{Subiecte Danemarca}}
{{Scandinavia}}
{{Consiliu Nordic}}
{{TariUE}}
{{Țări dezvoltate}}
{{Țări Europene}}

{{Control de autoritate}}

[[Categorie:Țări din Europa]]
[[Categorie:Danemarca| ]]
[[Categorie:State membre ale Organizației Națiunilor Unite]]
[[Categorie:Eponime ale asteroizilor]]

{{articol bun}}