Vizualizare sursă pentru „Jocurile Olimpice”

{{ortografie|date=martie 2023}}
{| class="infocaseta" style="float:right; font-size:95%" width=205px
!style="background:#ddd; text-align:center"| '''Jocuri Olimpice'''
|-
| style="border-bottom:1px solid #aaa;" colspan=2 align=center| [[Fișier:Olympic rings.svg|203px]]
|-
| style="border-bottom:1px solid #aaa;" colspan=2 align=center|[[Jocuri Olimpice antice]]<br />[[Jocuri Olimpice de vară]]<br />[[Jocuri Olimpice de iarnă]]<br />[[Jocuri Paralimpice]]<br />[[Jocuri Olimpice pentru tineret]]
|-
| colspan=2 align=center| [[Comitetul Olimpic Internațional|CIO]]{{•}} [[Simboluri olimpice]]<br />[[Sporturi olimpice]]{{•}} [[:Categorie:Medaliați olimpici|Sportivi olimpici]]<br />[[Medalii olimpice]]{{•}} [[Medaliați olimpici]]
|}
'''Jocurile Olimpice''' reprezintă un eveniment sportiv care, în [[Antichitatea|Antichitate]], se desfășurau odată la patru ani, în [[Olympia, Grecia|Olympia]]. Ele erau ținute în cinstea lui Zeus<ref>Jocurile Olimpice în Antichitate, https://oradeistorie.ro/jocurile-olimpice-in-antichitate/ , accesat la 7 aprilie 2024</ref>. Primele Jocuri Olimpice s-au desfășurat în [[Anii 700 î.Hr.|776 î.Hr.]] Jocurile durau cinci zile.<ref>{{Citation |date=2022-02-14 |author2=https://www.facebook.com/cosmin1859 |author1=Florea, Cosmin |publisher=Ora de Istorie |title=Jocurile Olimpice în Antichitate |url=https://oradeistorie.ro/jocurile-olimpice-in-antichitate/}}</ref>  Probele sportive erau: alergarea, luptele, întrecerile de care (trase de 2 sau 4 cai), pentatlonul (întrecere care combina cinci probe: aruncarea discului, săritura în lungime, aruncarea suliței, alergarea, luptele) și [[pancrațiu]]l. Cu o lună înainte de începerea jocurilor încetau conflictele dintre polisuri.<ref>{{Citation |date=2022-01-04 |author2=https://www.facebook.com/cosmin1859 |author1=Florea, Cosmin |publisher=Ora de Istorie |title=Polis-ul – organizarea internă: Atena și Sparta. Procesul de colonizare |url=https://oradeistorie.ro/polis-ul-organizarea-interna-atena-si-sparta-procesul-de-colonizare}}</ref> Femeile nu aveau voie să practice sau să asiste la întreceri. Copiii aveau jocurile lor. Jocurile Olimpice Antice s-au desfășurat fără întrerupere timp de aproape 1200 de ani, dar au fost desființate în anul [[393]] la porunca împăratului roman [[Teodosiu I]].

Jocurile Olimpice au fost reluate în [[epoca modernă]], în anul [[1896]], la propunerea baronului [[Pierre de Coubertin]].<ref name=romania-actualitati>[https://www.romania-actualitati.ro/arhiva-emisiuni/romania-impreuna/pierre-de-coubertin-parintele-jocurilor-olimpice-moderne-id33375.html Pierre de Coubertin, părintele Jocurilor Olimpice moderne], ''Radio România Actualități'', 23 ianuarie 2012</ref>

== Jocuri Olimpice antice ==
:{{articol principal|Jocuri Olimpice antice}}
Jocurile Olimpice antice ({{gr|Ολυμπιακοί Αγώνες}}; ''Olympiakoi Agones'') au fost atestate documentar pentru prima dată în [[776 î.Hr.]] la [[Olympia, Grecia]] și s-au desfășurat până în anul [[393]].<ref>{{Citat web |url=http://encarta.msn.com/encyclopedia_761576089/Ancient_Olympic_Games.html |accessdate=2008-01-16 |titlu=encarta.msn.com, ''Ancient Olympic Games'' |archive-date=2006-05-04 |archive-url=https://web.archive.org/web/20060504185128/http://encarta.msn.com/encyclopedia_761576089/Ancient_Olympic_Games.html |dead-url=yes }}</ref>

== Jocuri Olimpice moderne ==
[[Imagine:Louis entering Kallimarmaron at the 1896 Athens Olympics.jpg|thumb|Stadionul olimpic, 1896]]
:{{articol principal|Jocuri Olimpice de vară|Jocuri Olimpice de iarnă|Jocuri Olimpice pentru tineret}}
După 1.500 de ani de întrerupere, în [[1896]], la [[Atena]], au fost reluate Jocurile Olimpice. Reconstruirea acestui eveniment sportiv s-a datorat francezului [[Pierre de Coubertin]].<ref name=romania-actualitati/> Un rol important în reînvierea Jocurilor Olimpice l-a jucat și [[Evanghelie Zappa]].{{care}}<ref>{{Citat web |url=http://www.pitesti.ro/centrul-cultural/arhiva/arges/aprilie2004/pag04.htm |accessdate=2008-01-16 |titlu=copie arhivă |archive-date=2007-10-08 |archive-url=https://web.archive.org/web/20071008180336/http://www.pitesti.ro/centrul-cultural/arhiva/arges/aprilie2004/pag04.htm |dead-url=yes }}</ref><ref>{{Citat web |url=http://www.aafla.org/OlympicInformationCenter/OlympicReview/1963/BDCE83/BDCE83j.pdf |accessdate=2008-01-16 |titlu=copie arhivă |archive-date=2005-12-27 |archive-url=https://web.archive.org/web/20051227223354/http://www.aafla.org/OlympicInformationCenter/OlympicReview/1963/BDCE83/BDCE83j.pdf |dead-url=yes }}</ref><ref name="ezziarullumina.ro_2013-07-04">[http://ziarullumina.ro/magazin/cum-au-reinviat-jocurile-olimpice-vremurile-moderne Cum au reînviat Jocurile Olimpice în vremurile moderne] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140704081542/http://ziarullumina.ro/magazin/cum-au-reinviat-jocurile-olimpice-vremurile-moderne |date=2014-07-04 }}, 9 iunie 2012, ''Ziarul Lumina'', accesat la 4 iulie 2013</ref><ref>[http://adevarul.ro/news/sport/serial-fabuloasa-istorie-jocurilor-olimpice-1896-anul-spiridon-carausul-apa-atena-1_5697e6a337115986c67e8ed0/index.html SERIAL Fabuloasa istorie a Jocurilor Olimpice. 1896, anul lui Spiridon, cărăușul de apă din Atena], 16 ianuarie 2016, Adrian Epure, ''Adevărul'', accesat la 28 mai 2016</ref>

Numărul sportivilor participanți la Jocurile Olimpice a crescut de la 241 (din 14 țări) la [[Atena 1896|Olimpiada din 1896]] la 11.100 (din 202 țări) la [[Atena 2004|Jocurile Olimpice de la Atena]]. Numărul participanților la Jocurile de iarnă este mult mai mic; la [[Jocurile Olimpice de iarnă din 2006|Olimpiada de iarnă din 2006]], numărul sportivilor a fost de 2.633 din 80 de țări.

== Probleme la Jocurile Olimpice ==
=== Boicot ===
[[Fișier:Olympic boycotts 1976 1980 1984.PNG|thumb|Țările care au boicotat JO în 1976 (galben), 1980 (albastru) și în 1984 (roșu)]]
[[Boicot]]ul olimpic a apărut la [[Melbourne 1956|Olimpiada de la Melbourne din 1956]], jocuri boicotate de [[Țările de Jos]], [[Spania]] și [[Elveția]] pentru a protesta contra [[Revoluția ungară din 1956|represiunii sovietice în Ungaria]]; în plus, [[Cambodgia]], [[Egipt]], [[Irak]] și [[Liban]] au boicotat Jocurile în timpul [[Criza Suezului|Crizei Suezului]].<ref>[http://www.olympic.org/uk/games/past/innovations_uk.asp?OLGT=1&OLGY=1956  www.olympic.org]</ref>

În [[Jocurile Olimpice de vară din 1972|1972]] și [[Jocurile Olimpice de vară din 1976|1976]] un număr mare de țări africane au amenințat CIO cu boicotul Jocurilor Olimpice pentru a forța interzicerea participării [[Africa de Sud|Africii de Sud]], [[Rhodesia de Sud|Rhodesiei]] și [[Noua Zeelandă|Noii Zeelande]]. CIO a cedat în primele două cazuri dar în 1976 a refuzat deoarece boicotul consta în protestul împotriva prezenței echipei de rugbi a Noii Zeelande în Africa de Sud iar rugbiul nu era sport olimpic. Țările și-au retras echipele după începerea Jocurilor; câțiva sportivi africani începuseră deja competiția.

Douăzeci și două de țări (Guyana a fost singura țară în afara continentului african) au boicotat [[Montreal 1976|Olimpiada de la Montreal]] deoarece i s-a permis Noii Zeelande să participe la competiție.<ref>[http://www.olympic.org/uk/games/past/innovations_uk.asp?OLGT=1&OLGY=1976  www.olympic.org]</ref>

În 1980 și 1984 opozanții [[Războiul Rece|Războiului Rece]] și-au boicotat reciproc Jocurile Olimpice. [[Statele Unite]] urmată de alte 64 de țări au refuzat să participe la [[Moscova 1980|JO de la Moscova]] pentru a protesta la invazia [[Afganistan]]ului de către armata sovietică. Boicotul a redus numărul țărilor participante la 80. A fost cel mai mic număr de țări participante la JO din 1956. [[Uniunea Sovietică]] și alte 14 țări din blocul estic (cu excepția [[România|României]]) n-au participat la [[Los Angeles 1984|JO de la Los Angeles]] argumentând că securitatea sportivilor nu ar fi fost garantată.<ref>Burns, John F. Protests are Issue: Russians Charge ‘Gross Flouting’ of the Ideals of the Competition. ''New York Times'', 9 mai 1984</ref>

=== Dopaj ===
[[Fișier:Marion Jones 12.jpg|thumb|left|upright|Atleta americană Marion Jones a admis în 2007 că a folosit steroizi înainte de a câștiga cea de-a cincea medalie la Jocurile Olimpice de vară din 2000 ,Sydney ]]
Una din problemele principale ale Jocurilor Olimpice este [[Dopaj (sport)|dopaj]]ul. La începutul [[secolul XX|secolului XX]], mulți sportivi olimpici au început să folosească medicamente pentru a-și îmbunătăți performanțele sportive. De exemplu, câștigătorul [[maraton]]ului de la [[Jocurile Olimpice de vară din 1904|Olimpiada din 1904]], Thomas Hicks, a primit de la antenorul său [[stricnină]] și brandy pentru a putea termina cursa.

Primul caz de deces la Jocurile Olimpice din cauza dopajului a avut loc în [[Roma 1960|1960, la Roma]]. În timpul cursei de ciclism, danezul Knut Enemark Jensen a căzut de pe bicicletă și mai târziu a murit. Autopsia a arătat că sportivul se afla sub influența amfetaminelor. După acest episod, CIO a introdus testul antidoping.

Primul sportiv olimpic găsit pozitiv la testul antidoping a fost pentatlonistul suedez Hans-Gunnar Liljenwall la [[Jocurile Olimpice de vară din 1968|Olimpiada din 1968]]. Liljenwall a pierdut medalia de bronz. În următorii ani, mai mulți sportivi au fost depistați pozitiv la testul antidoping. Cazul cel mai mediatizat a fost al sprinterul canadian [[Ben Johnson (atlet)|Ben Johnson]] care a câștigat proba de 100 m la [[Seul 1988]] dar trei zile mai târziu, când în urma testului a fost depistat că a utilizat stanozolol, i s-a retras medalia de aur <ref>{{Citat web |url=http://www.ziua.net/display.php?data=1998-09-23&id=14043&ziua=858fceb6203a0defbe155410b6acfa8c |accessdate=2007-04-28 |titlu=„Ziua”, ''Ben Johnson rămâne suspendat'' |archive-date=2007-09-26 |archive-url=https://web.archive.org/web/20070926224014/http://www.ziua.net/display.php?data=1998-09-23&id=14043&ziua=858fceb6203a0defbe155410b6acfa8c |dead-url=yes }}</ref>.

În ciuda testelor, mulți sportivi au continuat să se dopeze. În [[1990]], documentele au relevat că mai multor sportivi est germani li s-a administrat steroizi anabolizanți în urma unui program de stat al fostului [[comunism|regim comunist]] din [[Germania de Est]] <ref>{{Citat web |url=http://www.steroizi.ro/istoria.html |accessdate=2007-04-28 |titlu=www.steroizi.ro - Istoria steroizilor |archive-date=2007-05-19 |archive-url=https://web.archive.org/web/20070519012739/http://www.steroizi.ro/istoria.html |dead-url=yes }}</ref>.

La sfârșitul anilor 1990, CIO a luat inițiativa și a organizat o luptă împotriva dopării, condusă de Agenția Mondială Antidoping. [[Jocurile Olimpice de vară din 2000]] și [[Jocurile Olimpice de iarnă din 2002|Olimpiada de iarnă din 2002]] au arătat că bătălia nu s-a terminat; câțiva medaliați au fost descalificați după ce au fost depistați pozitiv. La JO de la Sydney 2000, gimnastei [[Andreea Răducan]] i s-a reras medalia de aur la individual compus, după ce controlul antidoping a ieșit pozitiv la efedrină, din cauza unei pastile de nurofen administrate de medicul echipei <ref>{{Citat web |url=http://www.hotnews.ro/articol_64443-Andreea-Raducan-vrea-medalia-inapoi.htm |accessdate=2007-04-28 |titlu=www.hotnews.ro, ''Andreea Răducan vrea medalia înapoi'' |archive-date=2007-03-31 |archive-url=https://web.archive.org/web/20070331091236/http://www.hotnews.ro/articol_64443-Andreea-Raducan-vrea-medalia-inapoi.htm |dead-url=yes }}</ref>.

Mai recent, în timpul [[Jocurile Olimpice de iarnă din 2006|Olimpiadei de iarnă 2006]] numai un sportiv a fost depistat pozitiv și i s-a retras medalia. Doisprezece sportivi au fost suspendați cinci zile din motive de sănătate pentru un nivel mare de hemoglobină în sânge <ref>{{Citat web |url=http://www.cbc.ca/olympics/sports/crosscountry/stories/index.shtml?%2Fstory%2Folympics%2Fnational%2F2006%2F02%2F09%2FSports%2Fsean_crooks060209.html |accessdate=2006-03-08 |titlu=www.cbc.ca, ''Torino 2006 - Cross-country skier gets warning'' |archive-date=2006-03-08 |archive-url=https://web.archive.org/web/20060308012003/http://www.cbc.ca/olympics/sports/crosscountry/stories/index.shtml?%2Fstory%2Folympics%2Fnational%2F2006%2F02%2F09%2FSports%2Fsean_crooks060209.html |dead-url=no }}</ref>. Comitetul Internațional Olimpic a introdus pentru prima dată testul de sânge în timpul acestor Jocuri Olimpice.

=== Violență ===
În ciuda a ceea ce Coubertin a sperat, Jocurile Olimpice nu au adus pacea totală în lume. De fapt, trei Jocuri Olimpice au fost anulate din cauza războiului: JO de vară din timpul [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]] și JO de vară și de iarnă din 1940 și 1944 din cauza celui de-[[al Doilea Război Mondial]]. [[Terorism]]ul a fost și a rămas o amenințare pentru Jocurile Olimpice impunând cheltuieli uriașe pentru securizarea lor. 

În 1972, când s-au desfășurat [[München 1972|Jocurile de vară de la München]], 11 membri ai echipei olimpice [[israel]]iene au fost luați ostatici de un grup terorist palestinian, [[Septembrie negru]] și asasinați. La Olimpiada de la Tokio din 2021 [[CIO]] a decis să rememoreze această crimă deschizând Jocurile Olimpice cu un moment de reculegere, în prezența D-lor Romano și Șpițer, ca invitate de onoare, soțiile a doi dintre sportivii uciși.

În timpul [[Atlanta 1996|Olimpiadei de vară de la Atlanta]] din 1996, a avut loc un atac terorist cu bombă în Centennial Olympic Park în care au murit 2 persoane și 111 au fost rănite <ref>[http://www.cnn.com/US/9607/27/olympic.bomb.main/ Olympic Park Bombing]</ref>.

[[Jocurile Olimpice de iarnă din 2002]] de la [[Salt Lake City]] au fost primele Jocuri de la [[atacurile din 11 septembrie]]. Măsurile de securitate au fost fără precedent..

== Simboluri olimpice ==
:{{articol principal|Simboluri olimpice}}
[[Fișier:2002 Winter Olympics flame.jpg|thumb|upright|Flacăra olimpică]]
Mișcarea olimpică folosește mai multe simboluri, multe dintre ele reprezentând ideile și idealurile lui Coubertin. Probabil, cel mai cunoscut simbol îl reprezintă inelele olimpice. Aceste cinci inele înlănțuite simbolizează unitatea celor cinci continente (cele două Americi sunt considerate un singur continent). Ele apar în cinci culori pe steagul olimpic de culoare albă. Aceste culori: [[alb]] (fondul drapelului), [[roșu]], [[albastru]], [[verde]], [[galben]] și [[negru]] au fost alese astfel încât fiecare națiune să aibă cel puțin una din ele reprezentată pe steagul național.

Drapelul olimpic a fost adoptat în 1914 dar primele Jocuri la care a fluturat au fost [[Antwerp 1920|Jocurile de la Antwerp]] din 1920.

Deviza olimpică oficială este „Citius, Altius, Fortius” (Mai repede, mai sus, mai puternic).

Probabil idealurile lui Coubertin sunt cel mai bine reprezentate de jurământul olimpic:

:''„Cel mai important lucru la Jocurile Olimpice nu este să câștigi, ci să participi, așa cum în viață nu contează triumful, ci lupta. Esențial nu e să cucerești, ci să lupți bine. ”''

Flacăra olimpică este aprinsă la [[Olympia, Grecia]] și purtată până în orașul gazdă de atleți; joacă un rol important la ceremonia de deschidere și arde pe tot parcursul olimpiadei. Torța olimpică a fost introdusă la [[Berlin 1936|Olimpiada din 1936]] de la [[Berlin]].

Mascota olimpică, un animal sau o figură umană reprezintă moștenirea culturală a țării-gazdă și a fost introdusă la [[Jocurile Olimpice de vară din 1968|Jocurile din 1968]] din [[Mexico]]. A început să joace un rol important de la [[Moscova 1980|JO din 1980]] de la [[Moscova]] cu debutul ursulețului Misha.

[[Franceza]] și [[engleza]] sunt cele două limbi oficiale ale mișcării olimpice.

== Ceremonii olimpice ==
=== Premierea ===
La Jocurile Olimpice se oferă premii și recompense olimpice. Medaliile sunt confecționate și puse la dispoziție de către Comitetul de organizare a Jocurilor Olimpice. Pentru locul 1 se acorda o medalie de [[aur]] (sau argint aurit) și o diplomă, pentru locul 2 se acordă o medalie de [[argint]] și o diplomă, iar pentru locul 3 se acordă o medalie de [[bronz]] și o diplomă. Medaliile sunt gravate pe față cu un episod din sportul respectiv, iar pe verso cu emblema Jocurilor Olimpice și anul. Medaliile au un diametru de 60&nbsp;mm și o grosime de 3&nbsp;mm. Concurenții clasați pe locurile 4, 5 și 6, dacă este cazul, primesc câte o diplomă.

Numele tuturor campionilor olimpici este gravat pe unul din zidurile stadionului principal unde au avut loc Jocurile.

== Sporturi olimpice ==
*Competițiile la Jocurile Olimpice de vară sunt: [[atletism]], [[badminton]], [[baschet]], [[box]], [[canotaj]], [[călărie]], [[ciclism]], [[fotbal]], [[gimnastică]], [[haltere]], [[handbal]], [[hochei pe iarbă]], [[natație]], [[înot sincron]], [[judo]], [[kaiac canoe]], [[lupte]], [[Navigație la Jocurile Olimpice|navigație]], [[pentatlon modern]], [[polo pe apă]], [[sărituri în apă]], [[scrimă]], [[tir cu arcul]], [[tir sportiv|tir]], [[tenis de masă]], [[taekwondo]], [[tenis]], [[triatlon]] și [[volei]].

*Competițiile la Jocurile Olimpice de iarnă: [[biatlon]], [[bob]], [[combinată nordică]], [[curling]], [[hochei pe gheață]], [[patinaj artistic]], [[patinaj viteză]], [[sanie (sport)|sanie]], [[sărituri cu schiurile]], [[schi acrobatic]], [[schi alpin]], [[schi fond]], [[skeleton]] și [[snowboarding]].

== Sporturi demonstrative ==
De-a lungul timpului, o serie de sporturi au fost inclusive în programul olimpiadelor ca sport demonstrativ.

*La Jocurile Olimpice de vară: [[fotbal american]] (1932), [[fotbal australian]] (1956), ballooning (1900), [[bowling]] (1988), boules (1900), budō (1964), baseball finlandez (1952), [[glima]] (1912), gliding (1936), kaatsen (1928), korfball (1920 și 1928), La canne (1924), Surf lifesaving (1900), Longue paum (1900), [[Sport cu motor|sportul cu motor]] (1900), [[hochei pe role]] (1992), savate (1924), Swedish (Ling) gymnastics (1948), Weight training with dumbbells (1904), [[schi nautic]] (1972).

*La Jocurile Olimpice de iarnă: [[bandy]] (1952), schi alpin paralimpic (1984 și 1988), schi cross-country paralimpic (1988), Ice stock sport (1936, 1964), Military patrol (1928, 1936 and 1948), Schi ballet (acroski) (1988 și 1992), Skijoring (1928), Sled-dog racing (1932), schi viteză (1992), pentatlon de iarnă (1948).

== Campioni olimpici ==
:{{articol principal|Lista medaliaților olimpici}}

Practica acordării medaliilor primilor trei clasați a fost introdusă în [[Jocurile Olimpice de vară din 1904|1904]]; la [[Atena 1896|Olimpiada din 1896]] numai primii doi câștigători au primit medalii, de argint și bronz, în timp ce la [[Paris 1900|Olimpiada din 1900]] s-au acordat premii variate. Din 1948 sportivii plasați pe locurile patru, cinci și șase primesc diplome; din 1976 primii trei clasați primesc și ei diplome iar începând cu 1984 și sportivii clasați pe locurile șapte și opt.
 
Acesta este tabelul sportivilor olimpici care au primit cele mai multe medalii:

{| class="wikitable sortable"
|-
! Sportiv !! Țară !! Sport !! Olimpiadă !! Aur !! Argint !! Bronz !! Total
|-
| [[Michael Phelps]]
| {{SUA}}
| [[Natație la Jocurile Olimpice|Natație]]
| 2008-2012
| align="right"| 18
| align="right"| 2
| align="right"| 2
| align="right"| 22
|-
| {{sortare nume|Larisa|Latînina}}
| {{URS}}
| [[Gimnastică la Jocurile Olimpice|Gimnastică]]
| 1956–1964
| align="right"| 9
| align="right"| 5
| align="right"| 4
| align="right"| 18
|-
| {{sortare nume|Nikolai|Andrianov}}
| {{URS}}
| [[Gimnastică la Jocurile Olimpice|Gimnastică]]
| 1972–1980
| align="right"| 7
| align="right"| 5
| align="right"| 3
| align="right"| 15
|-
| {{sortare nume|Paavo|Nurmi}}
| {{FIN}}
| [[Atletism la Jocurile Olimpice|Atletism]]
| 1920–1928
| align="right"| 9
| align="right"| 3
| align="right"| 0
| align="right"| 12
|-
| {{sortare nume|Mark|Spitz}}
| {{SUA}}
| [[Natație la Jocurile Olimpice|Natație]]
| 1968–1972
| align="right"| 9
| align="right"| 1
| align="right"| 1
| align="right"| 11
|-
| {{sortare nume|Carl|Lewis}}
| {{SUA}}
| [[Atletism la Jocurile Olimpice|Atletism]]
| 1984–1996
| align="right"| 9
| align="right"| 1
| align="right"| 0
| align="right"| 10
|-
| {{sortare nume|Bjørn|Dæhlie}}
| {{NOR}}
| [[Schi fond la Jocurile Olimpice|Schi fond]]
| 1992–1998
| align="right"| 8
| align="right"| 4
| align="right"| 0
| align="right"| 12
|-
| {{sortare nume|Birgit|Fischer}}
| {{GER}}
| [[Caiac canoe la Jocurile Olimpice|Canoe racing]]
| 1980–2004
| align="right"| 8
| align="right"| 4
| align="right"| 0
| align="right"| 12
|-
| {{sortare nume|Sawao|Kato}}
| {{JPN}}
| [[Gimnastică la Jocurile Olimpice|Gimnastică]]
| 1968–1976
| align="right"| 8
| align="right"| 3
| align="right"| 1
| align="right"| 12
|-
| {{sortare nume|Jenny|Thompson}}
| {{USA}}
|  [[Natație la Jocurile Olimpice|Natație]]
| 1992–2004
| align="right"| 8
| align="right"| 3
| align="right"| 1
| align="right"| 12
|-
| {{sortare nume|Matt|Biondi}}
| {{USA}}
|  [[Natație la Jocurile Olimpice|Natație]]
| 1984–1992
| align="right"| 8
| align="right"| 2
| align="right"| 1
| align="right"| 11
|-
| {{sortare nume|Ray|Ewry}}
| {{USA}}
| [[Atletism la Jocurile Olimpice|Atletism]]
| 1900–1908
| align="right"| 10
| align="right"| 0
| align="right"| 0
| align="right"| 10
|}

== Orașe gazdă ==

Până în 2010, Jocurile Olimpice au fost găzduite de 41 de orașe din 22 de țări. În 2012, Londra a devenit primul oraș care a găzduit Jocurile Olimpice moderne de trei ori.

Numărul din paranteză de după oraș/țară arată de câte ori orașul/țara respectivă au găzduit Jocurile Olimpice.

{| bgcolor="#f7f8ff" cellpadding="3" cellspacing="0" border="1" style="font-size: 95%; border: gray solid 1px; border-collapse: collapse;"
|- bgcolor="#CCCCCC"
!&nbsp;!!colspan="3"| '''[[Jocuri Olimpice de vară]]'''
!&nbsp;!!colspan="3"| '''[[Jocuri Olimpice de iarnă]]'''
|- bgcolor="#CCCCCC"
|| '''An''' || '''Ediție''' || '''Oraș gazdă''' || '''Țară''' || '''Ediție''' || '''Oraș gazdă''' || '''Țară'''
|-bgcolor="#EFEFEF" 
| [[1896]] || [[Jocurile Olimpice de vară din 1896|I]] || [[Atena]] (1) || [[Grecia]] (1) || || ||
|- 
| [[1900]] || [[Jocurile Olimpice de vară din 1900|II]] || [[Paris]] (1) || [[Franța]] (1) || || || 
|-bgcolor="#EFEFEF" 
|[[1904]] || [[Jocurile Olimpice de vară din 1904|III]] || [[Saint Louis]] (1) || [[Statele Unite]] (1) || || || 
|- 
| [[1906]] || [[Jocurile Olimpice intercalate din 1906|Intercalés]] || [[Atena]] || [[Grecia]] || || || 
|-bgcolor="#EFEFEF" 
| [[1908]] || [[Jocurile Olimpice de vară din 1908|IV]] || [[Londra]] (1) || [[Marea Britanie]] (1) || || ||
|- 
| [[1912]] || [[Jocurile Olimpice de vară din 1912|V]] || [[Stockholm]] (1) || [[Suedia]] (1) || || || 
|-bgcolor="#EFEFEF" 
| [[1916]] || [[Jocurile Olimpice de vară din 1916|VI]] || [[Berlin]] (anulate) || [[Germania]] (anulate) || || || 
|-
| [[1920]] || [[Jocurile Olimpice de vară din 1920|VII]] || [[Anvers]] (1) || [[Belgia]] (1) || || || 
|-bgcolor="#EFEFEF" 
| [[1924]] || [[Jocurile Olimpice de vară din 1924|VIII]] || [[Paris]] (2) || [[Franța]] (2) || [[Jocurile Olimpice de iarnă din 1924|I]] || [[Chamonix]] (1) || [[Franța]] (1) 
|-
| [[1928]] || [[Jocurile Olimpice de vară din 1928|IX]] || [[Amsterdam]] (1) || [[Țările de Jos]] (1) || [[Jocurile Olimpice de iarnă din 1928|II]] || [[St. Moritz]] (1) || [[Elveția]] (1) 
|-bgcolor="#EFEFEF"
| [[1932]] || [[Jocurile Olimpice de vară din 1932|X]] || [[Los Angeles]] (1) || [[Statele Unite]] (2) || [[Jocurile Olimpice de iarnă din 1932|III]] || [[Lake Placid]] (1) || [[Statele Unite]] (1) 
|-
| [[1936]] || [[Jocurile Olimpice de vară din 1936|XI]] || [[Berlin]] (1) || [[Germania]] (1) || [[Jocurile Olimpice de iarnă din 1936|IV]] || [[Garmisch]]-[[Partenkirchen]] (1) || [[Germania]] (1) 
|-bgcolor="#EFEFEF"
| [[1940]] || [[Jocurile Olimpice de vară din 1940|XII]] || [[Helsinki]] (anulate) || [[Finlanda]] (anulate) || [[Jocurile Olimpice de iarnă din 1940|(V)]] || [[Garmisch]]-[[Partenkirchen]] (anulate) || [[Germania]] (anulate) 
|-
| [[1944]] || [[Jocurile Olimpice de vară din 1944|XIII]] || [[Londra]] (anulate) || [[Marea Britanie]] (anulate) || [[Jocurile Olimpice de iarnă din 1944|(V)]] || [[Cortina d'Ampezzo]] (anulate) || [[Italia]] (anulate) 
|-bgcolor="#EFEFEF"
| [[1948]] || [[Jocurile Olimpice de vară din 1948|XIV]] || [[Londra]] (2) || [[Marea Britanie]] (2) || [[Jocurile Olimpice de iarnă din 1948|V]] || [[St. Moritz]] (2) || [[Elveția]] (2) 
|-
| [[1952]] || [[Jocurile Olimpice de vară din 1952|XV]] || [[Helsinki]] (1) || [[Finlanda]] (1) || [[Jocurile Olimpice de iarnă din 1952|VI]] || [[Oslo]] (1) || [[Norvegia]] (1) 
|-bgcolor="#EFEFEF"
| [[1956]] || [[Jocurile Olimpice de vară din 1956|XVI]] || [[Melbourne]]  || [[Australia]] (1) || [[Jocurile Olimpice de iarnă din 1956|VII]] || [[Cortina d'Ampezzo]] (1) || [[Italia]] (1)
|-
| [[1960]] || [[Jocurile Olimpice de vară din 1960|XVII]] || [[Roma]] (1) || [[Italia]] (1) || [[Jocurile Olimpice de iarnă din 1960|VIII]] || [[Squaw Valley]] (1) || [[Statele Unite]] (2) 
|-bgcolor="#EFEFEF"
| [[1964]] || [[Jocurile Olimpice de vară din 1964|XVIII]] || [[Tokyo]] (1) || [[Japonia]] (1) || [[Jocurile Olimpice de iarnă din 1964|IX]] || [[Innsbruck]] (1) || [[Austria]] (1)  
|-
| [[1968]] || [[Jocurile Olimpice de vară din 1968|XIX]] || [[Mexico City]] (1) || [[Mexic]] (1) || [[Jocurile Olimpice de iarnă din 1968|X]] || [[Grenoble]] (1) || [[Franța]] (2) 
|-bgcolor="#EFEFEF"
| [[1972]] || [[Jocurile Olimpice de vară din 1972|XX]] || [[München]] (1) || [[Germania]] (2) || [[Jocurile Olimpice de iarnă din 1972|XI]] || [[Sapporo]] (1) || [[Japonia]] (1) 
|-
| [[1976]] || [[Jocurile Olimpice de vară din 1976|XXI]] || [[Montréal]] (1) || [[Canada]] (1) || [[Jocurile Olimpice de iarnă din 1976|XII]] || [[Innsbruck]] (2) || [[Austria]] (2) 
|-bgcolor="#EFEFEF"
| [[1980]] || [[Jocurile Olimpice de vară din 1980|XXII]] || [[Moscova]] (1) || [[URSS]] (1) || [[Jocurile Olimpice de iarnă din 1980|XIII]] || [[Lake Placid]] (2) || [[Statele Unite]] (3) 
|-
| [[1984]] || [[Jocurile Olimpice de vară din 1984|XXIII]] || [[Los Angeles]] (2) || [[Statele Unite]] (3) || [[Jocurile Olimpice de iarnă din 1984|XIV]] || [[Sarajevo]] (1) || [[Iugoslavia]] (1) 
|-bgcolor="#EFEFEF"
| [[1988]] || [[Jocurile Olimpice de vară din 1988|XXIV]] || [[Seul]] (1) || [[Coreea de Sud]] (1) || [[Jocurile Olimpice de iarnă din 1988|XV]] || [[Calgary]] (1) || [[Canada]] (1) 
|-
| [[1992]] || [[Jocurile Olimpice de vară din 1992|XXV]] || [[Barcelona]] (1) || [[Spania]] (1) || [[Jocurile Olimpice de iarnă din 1992|XVI]] || [[Albertville]] (1) || [[Franța]] (3) 
|-bgcolor="#EFEFEF"
| [[1994]] || || || || [[Jocurile Olimpice de iarnă din 1994|XVII]] || [[Lillehammer]] (1) || [[Norvegia]] (2) 
|-
| [[1996]] || [[Jocurile Olimpice de vară din 1996|XXVI]] || [[Atlanta]] (1) || [[Statele Unite]] (4) || || ||
|-bgcolor="#EFEFEF"
| [[1998]] || || || || [[Jocurile Olimpice de iarnă din 1998|XVIII]] || [[Nagano]] (1) || [[Japonia]] (2) 
|-
| [[2000]] || [[Jocurile Olimpice de vară din 2000|XXVII]] || [[Sydney]] (1) || [[Australia]] (2) || || ||
|-bgcolor="#EFEFEF"
| [[2002]] || || || || [[Jocurile Olimpice de iarnă din 2002|XIX]] || [[Salt Lake City]] (1) || [[Statele Unite]] (4) 
|-
| [[2004]] || [[Jocurile Olimpice de vară din 2004|XXVIII]] || [[Atena]] (2) || [[Grecia]] (2) || || ||
|-bgcolor="#EFEFEF"
| [[2006]] || || || || [[Jocurile Olimpice de iarnă din 2006|XX]] || [[Torino]] (1) || [[Italia]] (2) 
|-
| [[2008]] || [[Jocurile Olimpice de vară din 2008|XXIX]] || [[Beijing]] (1) || [[Republica Populară Chineză|China]] (1) || || ||
|-bgcolor="#EFEFEF"
| [[2010]] || || || || [[Jocurile Olimpice de iarnă din 2010|XXI]] || [[Vancouver]] (1) || [[Canada]] (2) 
|-
| [[2012]] || [[Jocurile Olimpice de vară din 2012|XXX]] || [[Londra]] (3) || [[Marea Britanie]] (3) || || ||
|-bgcolor="#EFEFEF"
| [[2014]] ||  ||  || ||[[Jocurile Olimpice de iarnă din 2014|XXII]] || [[Soci]] (1) || [[Rusia]] (1)
|-
| [[2016]] ||  [[Jocurile Olimpice de vară din 2016|XXXI]] || [[Rio de Janeiro]] (1) || [[Brazilia]] (1) || || ||
|-bgcolor="#EFEFEF"
| [[2018]] ||  ||  || ||[[Jocurile Olimpice de iarnă din 2018|XXIII]] || [[Pyeongchang]] (1) || [[Coreea de Sud]] (1)
|-
| [[2021]] ||  [[Jocurile Olimpice de vară din 2021|XXXII]] || [[Tokyo]] (2) || [[Japonia]] (2) || || ||
|-bgcolor="#EFEFEF"
| [[2022]] ||  ||  || ||[[Jocurile Olimpice de iarnă din 2022|XXIV]] || [[Beijing]] (1) || [[Republica Populară Chineză|China]] (1)
|-
| [[2024]] || [[Jocurile Olimpice de vară din 2024|XXXIII]] || [[Paris]] (3) || [[Franța]] (3) || || ||
|-bgcolor="#EFEFEF"
| [[2026]] ||  ||  || ||[[Jocurile Olimpice de iarnă din 2026|XXV]] || [[Milano]]/[[Cortina d'Ampezzo]] (1) || [[Italia]] (3)
|-
| [[2028]] || [[Jocurile Olimpice de vară din 2028|XXXIV]] || [[Los Angeles]] (3) || [[Statele Unite]] (5)  || || ||
|-bgcolor="#EFEFEF"
| [[2030]] ||  ||  || ||[[Jocurile Olimpice de iarnă din 2030|XXVI]] ||  || 
|-
| [[2032]] || [[Jocurile Olimpice de vară din 2032|XXXV]] || [[Brisbane]] (1) || [[Australia]] (3)  || || ||
|}

== România la Jocurile Olimpice ==
{{articol principal|România la Jocurile Olimpice}}
[[Gheorghe Plagino]] (1878–1949) a fost primul sportiv care a reprezentat România la Jocurile Olimpice, participând la [[Jocurile Olimpice de vară din 1900|ediția a doua]], care a avut loc la [[Paris]] în [[1900]], la [[tir sportiv|tir]], proba de [[Tir sportiv#Talere|talere]].<ref name=olympedia>{{Citation | url=https://www.olympedia.org/athletes/43897| title=Olympedia – George Plagino| newspaper=Olympedia.org| date= | accessdate=2024-2-8}}</ref>

În Comitetul Internațional Olimpic (C.I.O.) din anii 1899-1901 {{nc|a fost ales ca reprezentant George G. Bibescu}}.

Prima [[Medalii olimpice|medalie olimpică]] pentru România a fost medalia de bronz obținută de [[Echipa națională de rugby a României|Echipa națională de rugby]] la [[Jocurile Olimpice de vară din 1924|Jocurile Olimpice de vară din 1924 (Paris)]].<ref>{{Citation | url=https://www.olympedia.org/countries/ROU/editions/8| title=Olympedia – Romania at the 1924 Summer Olympics| newspaper=Olympedia.org| accessdate=2024-2-18}}</ref> Prima medalie olimpică de argint pentru România a fost câștigată de [[Henri Rang]], la [[Jocurile Olimpice de vară din 1936|Jocurile Olimpice de vară din 1936 (Berlin)]]<ref>{{Citation | url=https://www.olympedia.org/athletes/12604| title=Olympedia – Henri Rang| newspaper=Olympedia.org| accessdate=2024-2-18}}</ref>, iar primul titlu de [[campion olimpic]] (medalia olimpică de aur) a fost obținut de [[Iosif Sîrbu]] la [[Jocurile Olimpice de vară din 1952|Jocurilor Olimpice de vară din 1952 de la Helsinki]]<ref>{{Citation | url=https://www.olympedia.org/athletes/43905| title=Olympedia – Iosif Sîrbu| newspaper=Olympedia.org| accessdate=2024-2-18}}</ref>.

Mai jos este dat tabelul sportivilor români care au devenit multipli campioni olimpici și locul ocupat în clasamentul ''all-time''.
{| class="wikitable sortable"
|-
! Nr.
! style="width:11em;"|Atlet
! style="width:12em;"|Națiune
! style="width:10.5em;"|Sport
! Ani
! Jocuri
! Gen
! align=center style="background:gold; width=7%;"|{{gold1}} Aur
! align=center style="background:silver; width=7%;"|{{silver2}} Argint
! align=center style="background:#cc9966; width=7%;"|{{bronze3}} Bronz
! style="width:3.5em;"|Total
|-
!52
| {{sortname|Nadia|Comăneci}} || {{FlagIOC|ROU|1980 Summer}} || | [[Gimnastică la Jocurile Olimpice|Gimnastică ]] || 1976–1980 || Vară || F || 5 || 3 || 1 || 9
|-
!58
| {{sortname|Elisabeta|Lipă}} || {{flagIOC|ROU}} || | [[Canotaj la Jocurile Olimpice|Canotaj ]] || 1984–2004 || Vară || F || 5 || 2 || 1 || 8
|-
!82
| {{sortname|Georgeta|Damian}} || {{flagIOC|ROU}} || | [[Canotaj la Jocurile Olimpice|Canotaj ]] || 2000–2008 || Vară || F || 5 || 0 || 1 || 6
|-
!rowspan=1|110
| {{sortname|Ivan|Patzaichin}} || {{FlagIOC|ROU|1984 Summer}} || | [[Caiac canoe la Jocurile Olimpice|Caiac canoe]] || 1968–1984 || Vară || M || 4 || 3 || 0 || 7
|-
! 138
| {{sortname|Doina|Ignat}} || {{flagIOC|ROU}} || | [[Canotaj la Jocurile Olimpice|Canotaj ]] || 1992–2008 || Vară || F || 4 || 1 || 1 || 6
|-
! 151
| {{sortname|Ecaterina|Szabo}} || {{FlagIOC|ROU|1984 Summer}} || | [[Gimnastică la Jocurile Olimpice|Gimnastică ]] || 1984 || Vară || F || 4 || 1 || 0 || 5
|-
! rowspan=11 |178
| {{sortname|Viorica|Susanu}} || {{flagIOC|ROU}} || | [[Canotaj la Jocurile Olimpice|Canotaj ]] || 2000–2008 || Vară || F || 4 || 0 || 1 || 5
|-
|}

== Note ==
<references />

== Legături externe ==
{{commons|Olympic Games}}
* [https://olympics.com/ Jocurile Olimpice] la Comitetul Olimpic Internațional
* [https://www.cosr.ro/ Comitetul Olimpic și Sportiv Român]
* {{en icon}}{{fr icon}}[https://www.marcolympics.org/ Programele și rezultatele Jocurilor Olimpice]
* [https://www.descopera.ro/sporturi/929451-olimpiadele-trisorilor Olimpiadele trișorilor], 2 august 2007, ''Descoperă''
* [https://www.descopera.ro/dnews/9151979-jocurile-olimpice-pot-dauna-grav-sanatatii Jocurile Olimpice pot dăuna grav sănătății…], 17 ianuarie 2012, ''Descoperă''
* [https://adevarul.ro/sport/clasamentul-rusinii-tarile-cu-cele-mai-multe-1293185.html Clasamentul rușinii: țările cu cele mai multe clasări pe ultimul loc la Jocurile Olimpice], 17 august 2012, Amir Kiarash, ''Adevărul''
* [https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/cat-costa-gloria-olimpica-la-romani-2903546/ Cat costa gloria olimpica la romani], 1 septembrie 2004, Crenguta Nicolae, ''Ziarul financiar''
* [https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/minutul-de-pe-podium-2903915/  Minutul de pe podium], 25 august 2004, Crenguta Nicolae, ''Ziarul financiar''
* [https://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/de-la-gestul-discobolului-la-kangaroo-start-2903123 De la gestul discobolului la Kangaroo Start], 8 septembrie 2004, Claudia Golea, ''Ziarul de Duminică''
* [https://oradeistorie.ro/jocurile-olimpice-in-antichitate/ Jocurile Olimpice în Antichitate], 14 februarie 2022

{{JOlimpice}}
{{Sporturi olimpice}}
{{Clasamentele pe medalii la Jocurile Olimpice}}
{{Sport în Europa}}
{{Orașe gazdă JO de vară}}
{{Orașe gazdă JO de iarnă}}
{{Evenimente multi-sport}}

{{Control de autoritate}}
[[Categorie:Jocurile Olimpice| ]]
[[Categorie:Competiții multisportive]]