Sari la conținut

Johann Joachim Winckelmann

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Johann Joachim Winckelmann
Date personale
Născut[2][3][4][5][6] Modificați la Wikidata
Stendal, Saxonia-Anhalt, Germania[7] Modificați la Wikidata
Decedat (50 de ani)[2][3][4][5][6] Modificați la Wikidata
Trieste, Monarhia Habsburgică[8] Modificați la Wikidata
Înmormântatcattedrale di San Giusto[*][[cattedrale di San Giusto (a Roman Catholic cathedral and the main church of Trieste, in northern Italy)|​]] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiomor[9] (înjunghiere cu armă albă[*][9]) Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Catolică Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric de artă
bibliotecar
arheolog
istoric
scriitor
in-home tutor[*][[in-home tutor (educator at home)|​]] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană[3][10]
limba franceză[11] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniuistoria artei
estetică[1]
istoria artei[*][1]
arheologie[1]  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea din Halle-Wittenberg
Köllnisches Gymnasium[*]
Universitatea din Jena  Modificați la Wikidata
Cunoscut pentruGedanken über die Nachahmung der griechischen Werke in der Malerei und Bildhauerkunst[*][[Gedanken über die Nachahmung der griechischen Werke in der Malerei und Bildhauerkunst (book by Johann Winckelmann)|​]]
Geschichte der Kunst des Alterthums[*][[Geschichte der Kunst des Alterthums (book by Johann Winckelmann)|​]]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Johann Joachim Winckelmann de Ferdinand Pettrich, 1866, Albertinum, Dresda

Johann Joachim Winckelmann (/ˈvɪŋkəlˌmɑːn/;[12] Pronunție în germană: /ˈvɪŋkl̩man/; n. , Stendal, Saxonia-Anhalt, Germania – d. , Trieste, Monarhia Habsburgică a fost un istoric de artă și arheolog german, considerat „părintele arheologiei moderne[13] sau chiar „profetul și eroul fondator al arheologiei moderne".[14]

Winkelmann a fost, de asemenea, un pionier al elenismului modern, fiind primul istoric de artă, care a articulat limpede diferența dintre arta Greciei antice, a romanilor și cea greco-romană. Winckelmann a fost unul din fondatorii arheologiei științifice, fiind totodată primul care a aplicat categorisirea stilistică, în scrierile sale de istoria artei, de pe o bază largă, consistentă și sistematică. Din acest punct de vedere, mulți urmași profesionali de-ai săi îl consideră „părintele istoriei artei”.[15] A fost, de asemenea, primul istoric al artei care a separat arta Greciei Antice în perioade cu limpezi limite temporale.[16]

Influența sa decisivă asupra creșterii și cristalizării mișcării artistice a neoclasicismului, la sfârșitul secolului al XVIII-lea a fost în deplină consonanță cu enorma sa influență avută nu doar în arheologie și istoria artei, dar și asupra artei vestice vizuale, în general, așa cum sunt pictura și sculptura, dar și asupra literaturii și filozofiei. Lucrarea sa Istoria artei antice (1764), a devenit imediat una din primele cărți de limbă germană clasică și de căpătâi. Influența sa directă sau indirectă asupra germanilor semnificativi Lessing, Herder, Goethe, Hölderlin, Heine, Nietzsche, George și Spengler a fost denumită declarativ și provocativ „Tirania Greciei [antice] [exercitată] asupra Germaniei (în engleză, The Tyranny of Greece over Germany)."[17]

În prezent Institutul Winkelmann al Universității Humboldt din Berlin este în întregime dedicat studierii arheologiei clasice.

Winckelmann a fost homosexual și a adus în scrierile sale estetice homoeroticismul destul de limpede formulat. Această caracteristică a stilului său de scris de non-ficțiune a fost recunoscută de contemporanii săi, printre care se numără și Goethe.[18]

Viață timpurie

[modificare | modificare sursă]

Winckelmann s-a născut în localitatea Stendal din Margraviatul de Brandenburg. Tatăl său, Martin Winckelmann, a fost cizmar, iar mama sa, Anna Maria Meyer, a fost fiica unei țesătoare. Anii timpurii ai viitorului istoric de artă au fost foarte dificili, dar interesele sale academice înalte l-au determinat să depășească toate obsatacolele ridicate de sărăcie. După mulți ani, aflat la Roma, devenit între timp un faimos savant, Winkelmann scria, „Acum mă simt rasfațat, dar Dumnezeu îmi datora acest lucru; în tinerețe am suferit prea mult”.

  1. ^ a b c Czech National Authority Database, accesat în  
  2. ^ a b Johann Joachim Winckelmann, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  3. ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ a b Johann Winckelmann, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  5. ^ a b Johann Joachim Winckelmann, SNAC, accesat în  
  6. ^ a b The Fine Art Archive, accesat în  
  7. ^ Encyclopædia Britannica Online 
  8. ^ Винкельман Иоганн Иоахим, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  9. ^ a b https://www.allgemeine-zeitung.de/panorama/leben-und-wissen/der-mord-an-johann-joachim-winckelmann-dem-begrunder-der-modernen-archaologie-wirft-bis-heute-fragen-auf_18377659, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  10. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  11. ^ https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/btv1b10523709c/f1.image  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  12. ^ "Winckelmann". Random House Webster's Unabridged Dictionary.
  13. ^ The biography in English is a popular account, Wolfgang Leppmann, Winckelmann (London) 1971; David Irwin offers a brief account to introduce his volume of selected writings, Winckelmann: Writings on Art (London: Phaidon) 1972.
  14. ^ Boorstin, 584
  15. ^ Robinson, Walter (februarie 1995). „Introduction”. Instant Art History. Random House Publishing Group. p. 240. ISBN 0-449-90698-1. The father of official art history was a German named Johann Joachim Winckelmann (1717–68). 
  16. ^ 1717–1768., Winckelmann, Johann Joachim, (). History of the art of antiquity. Potts, Alex. Los Angeles, Calif.: Getty Research Institute. ISBN 9780892366682. OCLC 59818023. 
  17. ^ Butler, Eliza M. (1935). The Tyranny of Greece over Germany. Cambridge University Press, London
  18. ^ Kuzniar, Alice A. (). „Introduction”. În Alice A. Kuzniar. Outing Goethe and His Age. Stanford, California: Stanford University Press. pp. 9–16. ISBN 0804726140. Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Johann Joachim Winckelmann