Rumunikani chhib
Aspect
Rumunikani, Rumuniska Română | ||
---|---|---|
Labyardi kai: | Rumuniya, Moldova, Voyvodīna, Kanada, PhSA, Rusiya, Ukraīna, Israyel, Serbiya, Ungariya, e Balkanurya | |
Savore vakyarne: | opretele 24 miliyonurya [1] | |
Zor: | 36to | |
Chhibaki familiya: | Indo-Europikani Italikani Romanikani Estuni Romanikani Rumunikani, Rumuniska | |
Prinjardo statuto | ||
Prinjardi chhib kai: | Rumuniya, Moldova, Voyvodina (Serbiya) | |
Organizime katar: | nai prinjardo organizimos | |
Chhibake kodurya | ||
ISO 639-1: | ro
| |
ISO 639-2: | rum (B)
|
ron (T) |
ISO/DIS 639-3: | ron
| |
Xalyaripen: Ando kado lekh shai te aven Unicode IPA fonetikane simbolurya. Dikh kai IPA pe Romani o romano vakyaripen. |
I Rumunikani chib, vay Rumuniska, Rumunika (limba română) si i panjto andar e Romanikane chiba, pa o gin le vakyarnengo. 24 - 26 miliyonurya manusha phenen la sar i yekto chib tay si prinjardi kay Rumuniya, Moldova tay i Voyvodina (yek rig andar Serbiya). I prinjardi Moldovanikani chib andar Moldova si sayek sar i Rumunikani, numa tikne lekhavipnaske averutnimata. Si yek prinjardi chib vi kay verver organizasiye sar o Latinikano Yekipen vay o Europikano Yekipen.
Puranipen
[editisar | modificare sursă]Avre chhibange azbalimata
[editisar | modificare sursă]Lekhavipen
[editisar | modificare sursă]O Rumunikano lekhipen si ekh variyanta le Latinikane lekhipnaske.
Avrutne phandimata
[editisar | modificare sursă]I editsiya vash i Rumunikani chhib la Vikipidiyatar, i mesti enciklopidiya