Sari la conținut

Borussia Dortmund

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Dortmund
Informații generale
Nume completBallspielverein Borussia 09 e.V. Dortmund
AbreviatBVB
PoreclăDie Borussen
Die Schwarzgelben (Galben-negrii)
Data fondării19 decembrie 1909
Culori 
StadionWestfalenstadion  Modificați la Wikidata
(81,359 de locuri)
CampionatBundesliga  Modificați la Wikidata
ProprietarReinhard Rauball[*]  Modificați la Wikidata
PreședinteReinhold Lunow
AntrenorNuri Șahin[1]  Modificați la Wikidata
Prezență online
site web oficial
pagină Facebook
cont Twitter
canal YouTube
Palmares
NaționalCampionatul Germaniei (8)
Cupa Germaniei (5)
Supercupa Germaniei (6)
InternaționalLiga Campionilor UEFA (1)
Cupa Cupelor UEFA (1)
Echipament
Acasă
Alternativ

Ballspielverein Borussia 09 e.V. Dortmund, cunoscut și ca Borussia Dortmund, BVB sau simplu Dortmund, este un club de fotbal profesionist din Dortmund, Renania de Nord-Westfalia, Germania, care evoluează în Bundesliga.

Clubul a fost fondat la 19 decembrie 1909 de un grup de tineri ai parohiei Sfânta Treime, nemulțumiți de faptul că preotul Hubert Dewald restrânsese activitățile fotbalistice duminicale ale tinerilor. În pofida interdicției de a se întâlni în barul Zum Wildschütz („La Arcaș”), circa 50 de tineri ai parohiei s-au reunit în a patra duminică din postul Crăciunului în localul respectiv și au înființat noul club. Numele Borussia este denumirea latină a Prusiei, nume adoptat de fabrica de bere din apropiere. Echipa a început să joace în tricouri albastre cu dungi albe, cu o eșarfă roșie și pantaloni scurți negri. În 1913 jucătorii au trecut la echipamentul cu dungi negre și galbene, astăzi specifice Borussiei.

În următoarele decenii clubul s-a bucurat de succes modest jucând numai în ligile locale. A fost aproape de faliment în 1929 atunci când s-a încercat dezvoltarea clubului prin angajarea unor fotbaliști profesioniști, încercare care a eșuat și care a avut drept efect acumularea de datorii. Clubul a supraviețuit numai prin generozitatea unui suporter local, care a plătit datoriile din propriul buzunar.

Al doilea război mondial și după război

[modificare | modificare sursă]

Anii 1930 au văzut ridicarea celui de-al Treilea Reich, care a restructurat organizațiile sportive pentru a se potrivi scopurilor regimului. Președintele Borussiei a fost înlocuit atunci când a refuzat să se alăture partidului nazist, iar un cuplu de membri care au folosit pe ascuns birourile clubului pentru a produce pamflete anti-naziste au fost executați în ultimele zile ale războiului. Clubul a avut un succes mai mare în nou înființata Gauliga Westfalen, dar a trebuit să aștepte până după al doilea război mondial pentru a-și face intrarea în lumea importantă a fotbalului. În această perioadă Borussia a dezvoltat această rivalitate intensă cu Schalke 04, cea mai de succes echipă din acea eră. Ca orice altă organizație din Germania, Borussia a fost dizolvată de către autoritățile de ocupație aliate, după război, în încercarea de a distanța instituțiile țării de trecut nazist foarte recent. A fost o inițiativă de scurtă durată de a fuziona clubul cu alte două - Werksportgemeinschaft Hoesch și Freier Sportverein 98 - ca Sportgemeinschaft Borussia von 1898, dar și-au făcut prima apariție ca Ballspiel-Verein Borussia (BVB) în finala națională în 1949 unde au pierdut cu 2-3 în fața lui Mannheim.

Primul titlu național

[modificare | modificare sursă]

Oberliga West o ligă de primul nivel, care o includea pe Borussia a dominat fotbalul german pe la sfârșitul anilor '50. În 1949, Borussia a ajuns în finala din Stuttgart împotriva lui VfR Mannheim, pe care a pierdut-o cu 2-3 după prelungiri. Clubul a câștigat primul titlu național în 1956 cu un 4-2 împotriva lui Karlsruher SC. Un an mai târziu, Borussia a câștigat cu exact aceeași echipă cel de-al doilea titlu național. După această lovitură cei trei Alfredo (Alfred Preißler, Alfred Kelbassa și Alfred Niepieklo) erau legende în Dortmund. În 1963, Borussia Dortmund a câștigat ultima finală înainte de a începe Bundesliga. Acesta a fost cel de-al treilea titlu național.

Intrarea în Bundesliga

[modificare | modificare sursă]

În 1962, DFB s-a întâlnit în Dortmund și a votat în final pentru înființarea unei ligi profesioniste de fotbal, care începea să se joace în August 1963 fiind numită Bundesliga. Borussia și-a câștigat locul printre cele 16 echipe care vor juca în nou formata ligă prin câștigarea ultimului turneu dinainte de Bundesliga. Clubul care a pierdut, Köln a câștigat de asemenea un loc automat. Dortmundul lui, Friedhelm Konietzka, a marcat primul gol din istoria Bundesligii la abia un minut după fluierul de start într-un meci pe care l-a pierdut până la final cu 2-3 în fața lui Werder Bremen.

În 1965, Dortmund a câștigat prima Cupă a Germaniei. Ei au avut un rezultat amestecat în anul următor, când au câștigat Cupa Cupelor UEFA, dar au predat o poziție de forță în fruntea Bundesligii pierzând patru dintre ultimele lor cinci jocuri în campionat, terminând pe locul al doilea la trei puncte în spatele campionilor 1860 München. În mod ironic, o mare parte din succesul lui 1860 a venit pe puterea de joc a lui Konietzka, recent transferat acolo de la Dortmund. Anii '70 au fost caracterizați de probleme financiare și de retrogradarea din Bundesliga în 1972 și deschiderea Westfalenstadion numit după landul, Westfalia în 1974. Clubul s-a reîntors în Bundesliga în 1976, dar a continuat să sufere din cauza problemelor financiare de-a lungul anilor '80. BVB a evitat la limită retrogradarea din nou în 1986 când a câștigat cel de-al treilea meci decisiv din play-off împotriva lui SC Fortuna Köln, care a terminat pe locul 16 în sezonul regulat.

Clubul nu a mai avut nici un succes major până la câștigarea Cupei Germaniei în 1989.

Epoca de aur - 1990

[modificare | modificare sursă]

Borussia în 1993 a ajuns în finala Cupei UEFA pe care a pierdut cu 1-6 la general în fața lui Juventus. În ciuda acestui rezultat, Borussia a plecat cu 25 de milioane mărci după sistemul de premiere cu bani al acelor vremuri. Datorită fluxului de bani, Dortmund a fost capabilă să semneze cu jucători care mai târziu le-au adus numeroase premii, în anii 1990.

Au câștigat Bundesliga în 1995 și în 1996, Matthias Sammer din echipa din '96 a fost numit Fotbalistul european al anului.

Într-o finală memorabilă a Ligii Campionilor în München, Dortmund s-a întâlnit cu un Juventus din care făcea parte și Zinedine Zidane. Karl-Heinz Riedle a pus Dortmund în față printr-un șut pe sub portar dintr-o centrare a lui Paul Lambert. Riedle a mărit apoi avantajul marcând cu capul după un corner. În a doua repriză, Alessandro Del Piero a redus avantajul celor de la Dortmund. Borussia a mai marcat odată prin tânărul Lars Ricken, Dortmund câștigând cu 3-1.

Borussia a câștigat mai apoi Cupa Intercontinentală 1997 cu 2-0 în fața celor de la Cruzeiro.

La schimbarea mileniului, Borussia Dortmund a devenit primul și până în prezent singurul club-public tranzacționat pe piața de capital germană. Doi ani mai târziu au câștigat cel de-al treilea titlu Bundesliga. Clubul a avut un final remarcabil de sezon depășind Bayer Leverkusen și asigurându-și titlul în ultima zi. În același sezon Borussia a pierdut finala Cupei UEFA în fața celor de la Feyenoord.

Puterea financiară a clubului a scăzut de atunci. Conducerea defectuoasă a clubului a condus la vinderea, Westfalenstadion. Situația a fost agravată de eșecul de a avansa în Liga Campionilor 2003, când echipa a fost eliminată la penaltiuri de Club Brugge. Borussia a fost din nou condusă la un pas de faliment în 2005, valoarea inițială de 11 € a acțiunilor sale a scăzut cu peste 80% pe Frankfurter Wertpapierbörse (Frankfurt Stock Exchange). Pentru a putea depăși criza clubul a tăiat salariile jucătorilor cu 20%.

Westfalenstadion

Echipa joacă încă pe Westfalenstadion, acesta fiind închiriat numit după regiunea sa de origine Westfalia. Pentru a strânge capital, stadionul a fost redenumit Signal Iduna Park, după o societate de asigurări locală în cadrul unui acord de sponsorizare care expiră în 2021. Stadionul este în prezent cel mai mare stadion de fotbal din Germania, cu o capacitate de 80.720 de spectatori, și a găzduit mai multe meciuri la Campionatul Mondial de Fotbal 2006 inclusiv o semifinală.

Fani la faimoasa Südtribüne în Westfalenstadion

Echipa a suferit un start mizerabil pentru sezonul 2005-06, dar s-au adunat pentru a termina pe locul șapte. Clubul nu a reușit să câștige un loc în Cupa UEFA prin tragerea la sorți Fair Play. Conducerea clubului a indicat faptul că clubul are din nou profit, cu toate acestea, acest lucru a fost în mare măsură legat de vânzarea lui David Odonkor la Real Betis și a lui Tomáš Rosický la Arsenal Londra.

În sezonul 2006-07, clubul s-a confruntat în mod neașteptat cu retrogradarea pentru prima dată în ultimii ani. Echipa a trecut prin trei antrenori și l-a numit pe Thomas Doll la data de 13 martie 2007, după ce a căzut la doar un punct deasupra zonei de retrogradare. Christoph Metzelder, de asemenea a plecat de la Borussia Dortmund printr-un transfer gratuit.

În sezonul 2007-08, clubul a pierdut în fața unor cluburi mici din Bundesliga. Sezonul acesta a fost unul dintre cele mai rele din ultimii 20 de ani. Cu toate acestea, au ajuns în finala Cupei Germaniei împotriva celor de la Bayern München, unde au pierdut cu 2-1 în prelungiri. Apariția în finală le-a câștigat celor de la Dortmund un loc în Cupa UEFA deoarece, Bayern se calificase deja pentru Liga Campionilor.

În sezonul 2009-10, clubul s-a calificat pentru UEFA Europa League și au terminat pe locul cinci în Bundesliga. Clubul a ratat ocazia de a se califica pentru UEFA Champions League deoarece nu a câștigat nici unul dintre ultimele sale două meciuri cu VfL Wolfsburg și SC Freiburg, echipa de pe locul 8 respectiv locul 14 din Bundesliga. Cu toate acestea, Dortmund a demonstrat în timpul sezonului o nouă carismă și pasiune sub conducerea noului antrenor Jürgen Klopp.

Sezonul 2010-2011 a fost unul de excepție pentru Borussia, adjudecându-și campionatul cu cea mai bună defensivă. A câștigat titlul și în următorul sezon, stabilind totodată un record: cele mai multe puncte într-un sezon de Bundesliga, 81. În finala Cupei a învins-o pe Bayern cu 5-2.

Evoluția stemelor Burussiei Dortmund
Westfalenstadion este cel mai mare stadion din Germania
Borusseum, un muzeu despre Borussia Dortmund

Stadionul de casă al Borussiei Dortmund este Signal Iduna Park. Acesta este cel mai mare stadion din Germania și al 7-lea ca mărime din Europa.[2] Compania de asigurări germană Signal Iduna a cumpărat dreptul de a denumi stadionul până în anul 2021.[3] Totuși acest nume nu poate fi utilizat la evenimentele organizate de FIFA și UEFA, întrucât aceste organe de conducere au politici ce interzic sponsorizarea corporativă a companiilor ce nu susțin parteneri oficiali ai turneelor. Pe durata Campionatului Mondial de Fotbal 2006, stadionul era menționat ca Stadionul Campionatului Mondial de Fotbal, Dortmund. În competițiile inter-club UEFA, el este denumit BVB Stadion Dortmund. Stadionul poate găzdui până la 80.645 fani (pe scaune și în picioare) pentru meciuri de campionat, și 65.829 spectatori (doar pe scaune) pentru meciuri internaționale.[4] Pentru aceasta, peluza de sud a fost re-echipată cu scaune pentru a se conforma regulamentului FIFA.

Sezoanele recente

[modificare | modificare sursă]
Sezonul Divizia Poziția
1999–00 Bundesliga (I) 12
2000–01 Bundesliga (I) 3
2001–02 Bundesliga (I) 1
2002–03 Bundesliga (I) 3
2003–04 Bundesliga (I) 6
2004–05 Bundesliga (I) 7
2005–06 Bundesliga (I) 7
2006–07 Bundesliga (I) 9
2007–08 Bundesliga (I) 13
2008–09 Bundesliga (I) 6
2009–10 Bundesliga (I) 5
2010–11 Bundesliga (I) 1
2011–12 Bundesliga (I) 1
2012–13 Bundesliga (I) 2
2013-14 Bundesliga (I) 2
2014-15 Bundesliga (I) 7
2015-16 Bundesliga (I) 2
2016-17 Bundesliga (I) 3
2017-18 Bundesliga (I) 4
2018-19 Bundesliga (I) 2
2019-20 Bundesliga (I) 2

Coeficientul UEFA

[modificare | modificare sursă]

Coeficientul UEFA este utilizat la tragerea la sorți a competițiilor continentale organizate de Uniunea Asociațiilor Europene de Fotbal. Pe baza performanței cluburilor la nivel european timp de cinci sezoane, acest coeficient este calculat folosind un sistem de puncte și este stabilit un clasament. La sfârșitul sezonului 2019-2020, Borussia Dortmund se afla pe locul al doisprezecelea.[5][6][7][8][9]

Clasament UEFA 2020-2021
Rang Club Sportiv Coeficient
10 Spania Sevilla 96.000
11 Anglia Arsenal 91.000
12 Germania Dortmund 85.000
13 Anglia Tottenham 85.000
14 Ucraina Shakhtar Donetsk 84.000

Titluri naționale

[modificare | modificare sursă]

Internațional

[modificare | modificare sursă]
Finale jucate de Borussia Dortmund în Cupele Naționale
Cupa Germaniei Supercupa Germaniei
Câștigători Pierdanți Câștigători Pierdanți
Anul Campioni Scor Adversar Anul Finalistă Scor Adversar Anul Campioni Scor Adversar Anul Finalistă Scor Adversar
1965 Dortmund 2 - 0 Alemannia 1963 Dortmund 0 - 3 Hamburg 1989 Dortmund 4 - 3 Bayern 2011 Dortmund 0 - 0(3-4) Schalke 04
1989 4 - 1 Werder Bremen 2008 1 - 2 Bayern 1995 1 - 0 M'gladbach 2012 1 - 2 Bayern
2012 5 - 2 Bayern 2014 0 - 2 Bayern 1996 1 - 1(4-3) Kaiserslautern 2016 0 - 2 Bayern
2017 2 - 1 Eintracht Frankfurt 2015 1 - 3 Wolfsburg 2008 2 - 1 Bayern 2017 2 - 2'(4-5) Bayern
2016 0 - 0(3-4) Bayern 2013 4 - 2 Bayern
2014 2 - 0 Bayern
2019 2 - 0 Bayern
Finale jucate de Borussia Dortmund în Cupele Europene
Liga Campionilor UEFA Cupa UEFA Cupa Cupelor UEFA
Câștigători Pierdanți Pierdanți Câștigători
Anul Campioni Scor Adversar Anul Finalistă Scor Adversar Anul Finalistă Scor Adversar Anul Campioni Scor Adversar
1997 Dortmund 3 - 1 Italia Juventus 2013 Dortmund 1 - 2 Germania Bayern München 1993 Dortmund 1 - 6 Italia Juventus 1966 Dortmund 2 - 1 Anglia Liverpool
2002 2 - 3 Țările de Jos Feyenoord
Cupa Intercontinentală Supercupa Europei
Câștigători Pierdanți
Anul Finalistă Scor Adversar Anul Campioni Scor Adversar
1997 Dortmund 2 - 0 Brazilia Cruzeiro 1997 Dortmund 1 - 3 Spania Barcelona
La 30 august 2024.[10]
Nr. Poziție Jucător
1 Elveția P Gregor Kobel
2 Brazilia F Yan Couto (împrumutat de la Manchester City)
3 Germania F Waldemar Anton
4 Germania F Nico Schlotterbeck (al 3-lea căpitan)[11]
5 Algeria F Ramy Bensebaini
7 Statele Unite ale Americii M Giovanni Reyna
8 Germania M Felix Nmecha
9 Guineea A Serhou Guirassy
10 Germania M Julian Brandt (vice-căpitan)[11]
13 Germania M Pascal Groß
14 Germania A Maximilian Beier
16 Belgia A Julien Duranville
Nr. Poziție Jucător
20 Austria M Marcel Sabitzer
21 Țările de Jos A Donyell Malen
23 Germania M Emre Can (căpitan)[11]
25 Germania F Niklas Süle
26 Norvegia F Julian Ryerson
27 Germania A Karim Adeyemi
31 Germania P Silas Ostrzinski
33 Germania P Alexander Meyer
35 Polonia P Marcel Lotka
37 Statele Unite ale Americii A Cole Campbell
38 Germania M Kjell Wätjen
43 Anglia M Jamie Bynoe-Gittens

Jucători împrumutați

[modificare | modificare sursă]
Nr. Poziție Jucător
Spania F Guille Bueno (la Darmstadt 98 până pe 30 iunie 2025)
Franța F Soumaïla Coulibaly (la Brest până pe 30 iunie 2025)
Turcia M Salih Özcan (la VfL Wolfsburg până pe 30 iunie 2025)
Nr. Poziție Jucător
Coasta de Fildeș A Sébastien Haller (la Leganés până pe 30 iunie 2025)
Germania A Youssoufa Moukoko (la Nice până pe 30 iunie 2025)
Ottmar Hitzfeld a condus Borussia Dortmund spre cucerirea titlului UEFA Champions League în 1997
Nr. Naționalitate Antrenor Început Sfârșit Trofee
1 Germania Ernst Kuzorra* iulie 1935 august 1935
2 Germania Fritz Thelen septembrie 1935 iunie 1936
3 Austria Ferdinand Swatosch iulie 1936 mai 1939
4 Austria Willi Sevcic iunie 1939 unknown
5 Germania Fritz Thelen 10 ianuarie 1946 31 iulie 1946
6 Germania Ferdinand Fabra 1 august 1946 31 iulie 1948 1 Oberliga West
7 Austria Eduard Havlicek 1 august 1948 31 iulie 1950 2 Oberliga West
8 Germania Sepp Kretschmann 1 august 1950 31 Jul 1951
9 Germania Hans Schmidt 1 august 1951 31 iulie 1955 1 Oberliga West
10 Germania Helmut Schneider 1 august 1955 31 iulie 1957 2 Oberliga West, 2 Campionate
11 Germania Hans Tauchert 1 august 1957 24 iunie 1958
12 Austria Max Merkel 14 iulie 1958 31 iulie 1961
13 Germania Hermann Eppenhoff 1 august 1961 30 iunie 1965 1 Campionat, 1 Cupă
14 Germania Willi Multhaup 1 iulie 1965 30 iunie 1966 1 Cupa Cupelor UEFA
15 Germania Heinz Murach 1 iulie 1966 10 aprilie 1968
16 Germania Oswald Pfau 18 aprilie 1968 16 decembrie 1968
17 Germania Helmut Schneider 17 decembrie 1968 17 martie 1969
18 Germania Hermann Lindemann 21 martie 1969 30 iunie 1970
19 Germania Horst Witzler 1 iulie 1970 21 decembrie 1971
20 Germania Herbert Burdenski 3 ianuarie 1972 30 iunie 1972
21 Germania Detlev Brüggemann 1 iulie 1972 31 octombrie 1972
22 Germania Max Michallek 1 noiembrie 1972 1 martie 1973
23 Germania Dieter Kurrat 1 martie 1973 30 iunie 1973
24 Ungaria János Bédl 1 iulie 1973 14 februarie 1974
25 Germania Dieter Kurrat 14 februarie 1974 30 iunie 1974
26 Germania Otto Knefler 1 iulie 1974 1 februarie 1976
27 Germania Horst Buhtz 1 februarie 1976 30 iunie 1976
28 Germania Otto Rehhagel 1 iulie 1976 30 aprilie 1978
29 Germania Carl-Heinz Rühl 1 iulie 1978 29 aprilie 1979
30 Germania Uli Maslo 30 aprilie 1979 30 iunie 1979
31 Germania Udo Lattek 1 iulie 1979 10 mai 1981
32 Germania Rolf Bock* 11 mai 1981 30 iunie 1981
33 Iugoslavia Branko Zebec 1 iulie 1981 30 iunie 1982
34 Germania Karl-Heinz Feldkamp 1 iulie 1982 5 aprilie 1983
35 Germania Helmut Witte* 6 aprilie 1983 30 iunie 1983
36 Germania Uli Maslo 1 iulie 1983 23 octombrie 1983
37 Germania Helmut Witte* 23 octombrie 1983 31 octombrie 1983
38 Germania Heinz-Dieter Tippenhauer 31 octombrie 1983 15 noiembrie 1983
39 Germania Horst Franz 16 noiembrie 1983 30 iunie 1984
40 Germania Timo Konietzka 1 iulie 1984 24 octombrie 1984
41 Germania Reinhard Saftig* 25 octombrie 1984 27 octombrie 1984
42 Germania Erich Ribbeck 28 octombrie 1984 30 iunie 1985
43 Ungaria Pál Csernai 1 iulie 1985 20 aprilie 1986
44 Germania Reinhard Saftig 21 aprilie 1986 30 iunie 1988
45 Germania Horst Köppel 1 iulie 1988 30 iunie 1991 1 Cupă, 1 Supercupă
46 Germania Ottmar Hitzfeld 1 iulie 1991 30 iunie 1997 2 Campionate, 2 Supercupe, 1 Champions League
47 Italia Nevio Scala 1 iulie 1997 30 iunie 1998 1 Cupă Intercontinentală
48 Germania Michael Skibbe 1 iulie 1998 4 februarie 2000
49 Austria Bernd Krauss 6 februarie 2000 13 aprilie 2000
50 Germania Udo Lattek* 14 aprilie 2000 30 iunie 2000
51 Germania Matthias Sammer 1 iulie 2000 30 iunie 2004 1 Campionat
52 Țările de Jos Bert van Marwijk 1 iulie 2004 18 decembrie 2006
53 Germania Jürgen Röber 19 decembrie 2006 12 martie 2007
54 Germania Thomas Doll 13 martie 2007 19 mai 2008
55 Germania Jürgen Klopp 1 iulie 2008 2 iunie 2015 2 Campionate, 1 Cupă, 2 Supercupe
56 Germania Thomas Tuchel 3 iunie 2015 30 mai 2017 DFB-Pokal (Cupa)
57 Țările de Jos Peter Bosz 6 iunie 2017  10 decembrie 2017
58 Austria Peter Stöger 10 decembrie 2017 12 mai 2018
59 Elveția Lucien Favre 22 mai 2018 13 decembrie 2020 DFB-Pokal (Cupa)
60 Germania Croația Edin Terzić 13 decembrie 2020 30 iunie 2021 DFB-Pokal (Cupa)
61 Germania Marco Rose 1 iulie 2021 20 mai 2022

* Antrenor interimar.

  1. ^ https://www.transfermarkt.com/-/mitarbeiterhistorie/verein/16  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ This includes standing terraces used for Bundesliga matches. The all-seated capacity is not the largest in Germany; that distinction is held by the Olympic Stadium in Berlin.
  3. ^ „Borussia Dortmund und Signal Iduna verlängern Zusammenarbeit bis 2021” (în German). aktie.bvb.de. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „Blockplan” (în German). signal-iduna-park.de. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „Clasament UEFA pentru competiții intercluburi”. Arhivat din original la . 
  6. ^ „UEFA Country Ranking 2021”. kassiesa.home.xs4all.nl. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ uefa.com. „Member associations - UEFA rankings - Country coefficients – UEFA.com”. UEFA.com (în engleză). Accesat în . 
  8. ^ „UEFA Team Ranking 2021”. kassiesa.home.xs4all.nl. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ „Member associations - UEFA rankings - Club coefficients – UEFA.com”. UEFA.com (în engleză). Accesat în . 
  10. ^ Borussia Dortmund | News - bundesliga.com – the official Bundesliga website
  11. ^ a b c „Can bleibt BVB-Kapitän - Sahin bestimmt neue Stellvertreter” (în germană). Kicker. . Accesat în . 
  • Dirk Graalmann (Hg.): Borussia Dortmund. Schwarz. Gelb. Intensiv. Deutscher Fußballmeister 2011. Klartext Verlag, Essen 2011, ISBN 978-3-8375-0561-0 (mit Chronik des Meisterschaftsjahres und Vereinschronik)
  • Matthias Kropp, Deutschlands große Fußballmannschaften, Teil 3: Borussia Dortmund. Agon Sportverlag, Kassel 1993. ISBN 3-928562-34-7
  • Wilfried Wittke, So ein Tag …. BVB Dortmund – Die Original Spielberichte. Edition Steffan Verlag, Köln 2001. ISBN 3-923838-30-1
  • Gerd Kolbe: Der BVB in der NS-Zeit. Die Werkstatt, Göttingen 2002. ISBN 3-89533-363-8
  • Frank und Sascha Fligge: Die Akte Schwarzgelb. Lensing-Wolff, Dortmund 2005.
  • Dietrich Schulze-Marmeling, Der Ruhm, der Traum und das Geld: Die Geschichte von Borussia Dortmund. Die Werkstatt, Göttingen 2005. ISBN 3-89533-480-4
  • Gerd Kolbe und Dietrich Schulze-Marmeling, Ein Jahrhundert Borussia Dortmund, 1909 bis 2009. Die Werkstatt, Göttingen 2009. ISBN 3-89533-665-3

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Borussia Dortmund la Wikimedia Commons