Colembole
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Colembolele[3] (Collembola) (din greaca colla = a lipi și embolon = încuietoare) este o clasă de artropode primitive apterigote (fără aripi) mici (1-2 mm lungime, rar mai mari) înrudite cu insectele. Corpul este constituit din 15 segmente, 6 cefalice, 3 toracice și 6 abdominale. Au antenele scurte, formate din 4 articole. Înapoia bazei antenelor, pe laturile capului, se află câte un organ senzitiv caracteristic, organul postantenal. Ochii sunt rudimentari, constituiți din omatidii, separate și grupate mai multe la un loc (maximum 8); la multe forme ochii lipsesc (colembole oarbe). Aparatul bucal este primitiv, pentru rupt și sfărâmat sau pentru înțepat și supt, și este situat într-o înfundătură a capului, numită vestibul. Toracele are 3 perechi de picioare. Picioarele sunt simple, cu ultimul articol (tibiotarsul) terminat cu o gheară, care poartă întotdeauna un păr (empodiu) de diferite forme; acesta împreună cu gheara îndeplinesc funcția de „aparat de curățit”. Abdomenul are doar 6 segmente. Primul segment abdominal poartă pe partea ventrală un organ bilobat, cunoscut sub numele de tub ventral sau colofor, care are un rol adeziv sau de absorbție a apei. La multe colembole există pe segmentul III abdominal un organ caracteristic, cunoscut sub denumirea de retinacul. La majoritatea colembolelor pe segmentul IV abdominal se găsește un organ caracteristic, numit furca, care este format dintr-o piesă bazală — manubriu, care susține o pereche de brațe distale — dinți (dens), terminate fiecare, sub formă de măciucă, denumită mucro (mucron). Furca împreună cu retinaculul formează „aparatul de sărit”, cu care aceste mici animale sar ca purecii, de unde le vine și numele de colembole, prin asemănare cu aruncarea cu praștia și lipirea de substrat cu coloforul la locul de cădere. Pe segmentul V abdominal se găsește orificiul genital, iar pe segmentul VI, ventral, orificiul anal. Cercii lipsesc, în locul lor existând niște cârlige — spini anali. Nu au tuburi Malpighi. Sistemul traheal lipsește sau este foarte slab dezvoltat.
Trăiesc în materii vegetale, în mușchi, pe sub pietre și pe sub scoarța copacilor, precum și în pământ. Unele dintre ele, ca Podura aquatica, trăiesc în grămezi la suprafața apei din bălți, unde sar ca purecii. Unele specii se întâlnesc în sere, răsadnițe, ghivece, ciupercării etc. Au un regim de hrană saprofag și fitofag, hrănindu-se cu materii vegetale în descompunere, cu grăuncioare de polen, cu sporii sau miceliul ciupercilor etc. Sunt insecte folositoare, luând parte importantă la degradarea resturilor vegetale și la formarea humusului din sol. Dar sunt și specii care, prin hrănire, pot produce daune la unele plante de cultură, mai ales în perioada germinării semințelor și a răsăririi plantelor.
În România au fost identificate 388 specii de colembole.[4]
În Republica Moldova au fost descrise 223 specii de colembole.[5][6]
Există patru ordine:
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Class Collembola Lubbock, 1870 (PDF)
- ^ Integrated Taxonomic Information System, , accesat în
- ^ DEXonline. „7 definiții pentru colembolă”. Accesat în .
- ^ „C. Fiera. Checklist of Romanian springtails (Collembola). Folia Entomologica Hungarica, Rovartani Közlemények, Volume 68, 2007, pp. 5−40” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Galina Bușmachiu. Checklist of Springtails (Collembola) from the Republic of Moldova. Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle «Grigore Antipa». Vol. LIII, pp. 149–160, 2010
- ^ „Bușmachiu Galina. Colembolele (Hexapoda) din Republica Moldova: taxonomie, diversitate, zoogeografie și ecologie. Autoreferatul tezei de doctor habilitat în biologie. Academia de Științe a Moldovei, Institutul de Zoologie, Chișinău, 2012” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Mihail A. Ionescu, Matilda Lăcătușu. Entomologie. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1971, 417 p.
- Tratat de zoologie agricolă. Dăunătorii plantelor cultivate. Volumul II. Sub redacția: C. Manolache și Gh. Boguleanu. București: Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1982
- Radu V. Gh. Zoologia nevertebratelor. Vol. II. Editura didactică și pedagogică. București 1972
- C. Fiera. Checklist of Romanian springtails (Collembola). Folia Entomologica Hungarica, Rovartani Közlemények, Volume 68 2007 pp. 5−40. Arhivat în , la Wayback Machine.
