Ku Klux Klan

Ku Klux Klan
	; Întrunire a Ku Klux Klan-ului în 1923.
Existență
Primul Klan	1865–1870
Al doilea Klan	1915–1944
Al treilea Klan	1946-prezent
Membri
Primul Klan	550,000
Al doilea Klan	între 3 și 6 milioane (perioada 1920–1925)
Al treilea Klan	5.000-8.000
Caracteristici
Origine	Statele Unite ale Americii
Ideologie politică	Supremația albă; Naționalism alb; Anti-imigrare; Terorism creștin; Naționalism american
Poziție politică	Extremă dreaptă
Religie	Protestantism

Ku Klux Klan este numele sub care sunt cunoscute mai multe organizații rasiste extremiste, dintre care prima a apărut după Războiul Civil American în 1865 în statul Tennessee (SUA). Membrii acestor organizații susțin superioritatea rasei albe și își exprimă adesea cu violență atitudinea de antisemitism, anti-catolicism, homofobie etc.^[5]

Denumirea vine probabil din cuvântul grecesc kyklos, însemnând cerc, și cuvântul clan.^[6]

Scopurile inițiale ale organizației erau aparent nobile: "protejarea celor nevinovați și neajutorați" și "ajutorarea celor oprimați". Două elemente au fost încă de la început îngrijorătoare: organizația se autointitula "Statul Invizibil", Ku Klux Klan-ul îi considera pe albi superiori populației de culoare. Din cauza acestei adversități fața de negri, organizația nu s-a putut împăca cu faptul că după Războiul de Secesiune, foștii sclavi obținuseră drepturi egale cu populația albă. Prin urmare membrii Ku Klux Klan-ului au trecut la invadarea satelor și orașelor, torturând și ucigând fără a suferi vreo pedeapsă. Oficial organizația s-a dizolvat în 1869, dar diferite grupări locale au continuat să terorizeze populația de culoare.

Ku Klux Klan-ul a existat în trei epoci distincte. Fiecare a susținut poziții reacționare extremiste, cum ar fi naționalismul alb, anti-imigrația și, mai ales în iterațiile ulterioare, nordicismul, antisemitismul, anti-catolicismul, prohibiția, populismul de dreapta, anticomunismul, homofobia, anti-ateism, islamofobie și antiprogresism. Primul Ku Klux Klan a folosit terorismul – atât atac fizic, cât și crimă – împotriva oamenilor de culoare activi din punct de vedere politic și a aliaților acestora din sudul Statelor Unite la sfârșitul anilor 1860. Al treilea Klux Klan a folosit crime și bombardamente de la sfârșitul anilor 1940 până la începutul anilor 1960 pentru a-și atinge obiectivele. Toate cele trei mișcări au cerut „purificarea” societății americane și toate sunt considerate organizații extremiste de extremă dreaptă. În fiecare epocă, calitatea de membru era secretă și estimările totalului au fost extrem de exagerate atât de prieteni, cât și de inamici.

Primul Ku Klux Klan a fost înființat în urma războiului civil american și a fost o organizație definitorie a erei Reconstrucției. Organizat în numeroase capitole din sudul Statelor Unite, forțele de ordine federale au suprimat-o în jurul anului 1871. A căutat să răstoarne guvernele statelor republicane din sud, în special prin utilizarea intimidării alegătorilor și a violenței vizate împotriva liderilor afro-americani. Fiecare capitol a fost autonom și extrem de secret în ceea ce privește apartenența și planurile. Membrii și-au făcut propriile costume, adesea colorate: halate, măști și pălării conice , concepute pentru a fi terifiante și pentru a-și ascunde identitatea.

Al doilea Ku Klux Klan a început în 1915 ca un grup mic în Georgia . A crescut după 1920 și a înflorit la nivel național la începutul și mijlocul anilor 1920, inclusiv în zonele urbane din Vestul Mijlociu și Vest . Inspirându-se din filmul mut din 1915 al lui DW Griffith , The Birth of a Nation, care a mitologizat întemeierea primului Ku Klux Klan, a folosit tehnici de marketing și o structură populară de organizare fraternă . Înrădăcinată în comunitățile protestante locale , a căutat să mențină supremația albă , deseori a luat o educație publică pro-Prohibiție și pro-obligatorie și s-a opus evreilor, subliniind în același timp opoziția față de presupusa putere politică a papei și a Bisericii Catolice. Acest al doilea Ku Klux Klan a înflorit atât în statele din sud, cât și în cele din nord; a fost finanțat din taxe de inițiere și vânzând membrilor săi un costum alb standard. Capitolele nu aveau cotizații. A folosit metode care erau similare cu cele folosite de primul Ku Klux Klan, adăugând în același timp arderi în cruce și parade în masă pentru a-i intimida pe alții. A scăzut rapid în a doua jumătate a anilor 1920.

În 1915 Ku Klux Klan-ul a fost reactivat în Georgia. De această dată, victimele terorii organizației erau toți cei bănuiți de liberalism, ei primind un avertisment sub forma unei cruci în flăcări. A doua dizolvare a avut loc în 1944.

Deși în SUA populația începuse să uite de Ku Klux Klan, la mijlocul anilor '90 organizația s-a reactivat, incendiind bisericile populației de culoare, dar acțiunile sale au avut doar un caracter local.

Vezi și

Note

^ McVeigh, Rory. "Structural Incentives for Conservative Mobilization: Power Devaluation and the Rise of the Ku Klux Klan, 1915–1925". Social Forces, Vol. 77, No. 4 (Jun., 1999), p. 1463
^ „Ku Klux Klan”. Southern Poverty Law Center. Accesat în 7 februarie 2013.
^ ^a ^b Cambridge Advanced Learner's Dictionary. Cambridge University Press. 2008. p. 797. ISBN 9780521712668.
^ Patrick Q. Mason (6 iulie 2005). Sinners in the Hands of an Angry Mob: Violence against Religious Outsiders in the U.S. South, 1865–1910 (PDF). University of Notre Dame. Arhivat din original (PDF) la 20 iulie 2011. Accesat în 19 septembrie 2010.
^ Chester L. Quarles, The Ku Klux Klan and Related Racialist and Antisemitic Organizations: An Overview, McFarland, 1999
^ „New Georgia Encyclopedia: Ku Klux Klan in the Reconstruction Era”. Arhivat din original la 19 septembrie 2008. Accesat în 24 august 2010.

Legături externe

„klux klan ku klux klan” la DEX online

[1] McVeigh, Rory. "Structural Incentives for Conservative Mobilization: Power Devaluation and the Rise of the Ku Klux Klan, 1915–1925". Social Forces, Vol. 77, No. 4 (Jun., 1999), p. 1463

[Ku_Klux_Klan-2] „Ku Klux Klan”. Southern Poverty Law Center. Accesat în 7 februarie 2013.

[Cambridge_University_Press-3] Cambridge Advanced Learner's Dictionary. Cambridge University Press. 2008. p. 797. ISBN 9780521712668.

[4] Patrick Q. Mason (6 iulie 2005). Sinners in the Hands of an Angry Mob: Violence against Religious Outsiders in the U.S. South, 1865–1910 (PDF). University of Notre Dame. Arhivat din original (PDF) la 20 iulie 2011. Accesat în 19 septembrie 2010.

[5] Chester L. Quarles, The Ku Klux Klan and Related Racialist and Antisemitic Organizations: An Overview, McFarland, 1999

[6] „New Georgia Encyclopedia: Ku Klux Klan in the Reconstruction Era”. Arhivat din original la 19 septembrie 2008. Accesat în 24 august 2010.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]