Sari la conținut

Mathaeus de Aquasparta

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mathaeus de Aquasparta
Date personale
Născut1240[1][2][3] Modificați la Wikidata
Acquasparta, Umbria, Italia Modificați la Wikidata
Decedat (62 de ani) Modificați la Wikidata
Roma, Statele Papale Modificați la Wikidata
Frați și suroriBentivenga da Bentivengi[*][[Bentivenga da Bentivengi (Catholic cardinal)|​]] Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Catolică[4] Modificați la Wikidata
Ocupațieregular priest[*][[regular priest (religious who is an ordained priest)|​]]
filozof
teolog[*]
episcop catolic[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba latină[5] Modificați la Wikidata
Activitate
Profesor pentruRichard de Mediavilla[*][[Richard de Mediavilla (Norman Franciscan, theologian, and philosopher)|​]]  Modificați la Wikidata

Mathaeus de Aquasparta (n. 1240, Acquasparta, Umbria, Italia – d. , Roma, Statele Papale) a fost un călugăr franciscan, ministru general al ordinului, cardinal al Bisericii Catolice și filosof scolastic. Autor de inspirație bonaventuriană, avînd la bază surse care trimit spre Augustin și spre Avicenna, Mathaeus a fost una dintre figurile importante ale dezbaterilor teologice și filosofice de la finalul secolului al XIII-lea, discutînd problema intenționalității subiectului, a posibilității cunoașterii de sine și a puterii umane de cunoaștere a singularului, alături de autori precum Henri de Gand, Duns Scotus, Pierre de Jean Olivi și, mai tîrziu, William Ockham.

Întrebări despre cunoaștere (Quæstiones de Cognitione)

[modificare | modificare sursă]

Cu o contribuție esențială la dezvoltarea teoriei moderne a cunoașterii, Mathaeus de Aquasparta este primul autor medieval care impune, pe urmele filosofiei lui Anselm de Canterbury, Avicenna, Augustin și Aristotel, dar reinterpretați în manieră proprie, ideea că intelectul are acces la cunoașterea singularelor și la cunoașterea de sine. Opera sa, sursă importantă pentru Duns Scotus sau William Ockham, ne permite să surprindem geneza unei filosofii franciscane ale cărei consecințe sînt fundamentale pentru sfîrșitul Evului Mediu și modernitate. Lectura textelor selectate în această ediție este un bun punct de plecare pentru efortul de a regîndi locul real al lui Mathaeus în istoria filosofiei medievale.[6]

Ediția în limba română:

[modificare | modificare sursă]
  • Mathaeus de Aquasparta, Întrebări despre cunoaștere, ediție bilingvă, traducere, ediție îngrijită, notă introductivă, tabel cronologic și postfață de Ana Irimescu, Editura Polirom, Iași, 2010.
  1. ^ Matthaeus ab Acquasparta, opac.vatlib.it 
  2. ^ Matthaeus de Aquasparta, Catalogue of the Library of the Pontifical University of Saint Thomas Aquinas 
  3. ^ MATTHIEU D’AQUASPARTA, Dictionnaire de spiritualité. Ascétique et mystique, accesat în  
  4. ^ Catholic-Hierarchy.org, accesat în  
  5. ^ IdRef, accesat în  
  6. ^ „Centrul de Filosofie Antică și Medievală, UBB Cluj-Napoca: Mathaeus de Aquasparta în catalogul colecției Biblioteca Medievală, Editura Polirom”.