Sari la conținut

Pteroclidiformes

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pterocliformes
Pterocles indicus
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Aves
Subclasă: Neornithes
Infraclasă: Neognathae
Supraordin: Neoaves
Ordin: Pterocliformes
Huxley, 1868[1]
Familie: Pteroclidae
Bonaparte, 1831
Genuri

Pteroclidiformes este un ordin de păsări care cuprinde o singură familie, Pteroclidae[2] (sau Pteroclididae),[3] numite „găinușe de pustiu” care cuprinde cca. 16 specii, care se aseamănă cu galinaceele, dar mai ales cu porumbeii cu care nu sunt înrudite. Aceste păsări sunt răspândite în regiunile de stepă și de deșert, din Europa până în Asia de Sud, Asia Centrală, Africa de Sud și Madagascar. Acestea sunt păsări de talie mijlocie având o greutate între 150 - 400 g, au capul mic, ciocul scurt, aripile sunt lungi și ascuțite, picioarele scurte și acoperite cu pene până la degete care în mod frecvent sunt numai trei iar al patrulea este redus (atrofiat). Coloritul penelor este un colorit de camumflaj care imită culoarea mediului în care duc o viață terestră. Ouăle depuse de femelă rezistă la variațiile mari de temperatură din ținuturile aride unde trăiesc. Puii sunt nidifugi. Hrana păsărilor constă mai ales din semințe, dar consumă și insecte. O caracteristică interesantă la aceste păsări este transportul apei necesar puilor. Adulții au în regiunea abdominală, unele pene transformate pe care la locul de adăpare le îmbibă cu apă ca pe un burete, putând transporta astfel apa la distanțe mari unde puii o vor suge cu lăcomie.

Familia Pteroclidae a fost inclusă anterior în Galliformes datorită asemănărilor pe care familia le are cu galinacee tipice. Cu toate acestea, s-a descoperit ulterior că aceste asemănări sunt superficiale și reprezintă un rezultat al evoluției convergente.[4] Ulterior, găinușa de pustiu a fost plasată în rândul Columbiformes, în special datorită capacității sale de a bea prin acțiunea de "aspirare" sau "pompare" a peristaltismului esofagului, o caracteristică neobișnuită.[5] Mai recent, s-a raportat că acestea nu pot aspira apă în acest mod,[6] iar acum sunt tratate separat în ordinul Pterocliformes. Acestea au fost considerate păsări paserine și unii consideră că sunt mai apropiate de păsările de țărm (Charadriiformes).[7]

În studiul ADN realizat de Fain și Houde (2004)[8] au fost incluse în Metaves, alături de Columbiformes. În studiul mai amplu realizat de Hackett et al. (2008)[9] au fost din nou poziționate aproape de Columbiformes, în Columbimorphae, dar și cu mezitele.

Pterocliforme vii, pe baza lucrării lui John Boyd.[10]

Pteroclidae
Pterocles

Pterocles alchata (Linnaeus 1766)

Nyctiperdix

N. decoratus (Gabanis 1868)

N. bicinctus (Temminck 1815)

N. quadricinctus (Temminck 1815)

N. indicus (Gmelin 1789)

N. lichtensteinii (Temminck 1825)

Calopterocles

Calopterocles burchelli (Sclater 1922)

Syrrhaptes

S. gutturalis (Smith 1836)

S. personatus (Gould 1843)

S. coronatus (Lichtenstain 1823)

S. senegallus (Linnaeus 1771)

S. namaqua

S. exustus (Temminck 1825)

S. orientalis

S. tibetanus Gould 1850

S. paradoxus (Pallas 1773)

  1. ^ Coumbea: Mirandornithes, Columbimorphae
  2. ^ Clements, J. F. 2007. The Clements Checklist of Birds of the World, 6th Edition. Cornell University Press. Downloadable from Cornell Lab of Ornithology
  3. ^ Zoonomen. „Birds of the World -- current valid scientific avian names”. Accesat în . 
  4. ^ Maclean, G. L. (). „Die systematische Stellung der Flughühner(Pteroclididae)”. Journal of Ornithology. 108 (2): 203–217. doi:10.1007/BF01671410. 
  5. ^ Lorenz, K. (). „Verhandl”. Deutsch. Zool. Ges. (în germană). 41 (Zool. Anz. Suppl. 12): 69–102. 
  6. ^ Cade, T. J.; Willoughby, E. J.; Maclean, G. L. (). „Drinking behavior of sandgrouse in the Namib and Kalahari deserts, Africa” (PDF). The Auk. 83 (1). 
  7. ^ Crome, F.H.J.; Hutchins, M.; Thoney, D.A.; McDade, M.C., ed. (). Birds II: Columbiformes (Pigeons, Doves, and Dodos). 9 (ed. 2nd). Detroit, MI: Gale. pp. 241–246. 
  8. ^ Fain, Matthew G.; Houde, Peter (). „Parallel radiations in the primary clades of birds”. Evolution. 58 (11): 2558–2573. doi:10.1554/04-235. PMID 15612298. 
  9. ^ Hackett, Shannon J.; Kimball, Rebecca T.; Reddy, Sushma; et al. (). „A phylogenomic study of birds reveals their evolutionary history”. Science. 320 (5884): 1763–1768. Bibcode:2008Sci...320.1763H. doi:10.1126/science.1157704. PMID 18583609. 
  10. ^ Boyd, John (). METAVES I Columbimorphae, Eurypygimorphae (PDF) (personal website). Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]