Arnulf de Carintia
Arnulf de Carintia | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 850 d.Hr.[2][3][4] |
Decedat | (49 de ani)[1] Regensburg, Germania[5][6] |
Înmormântat | St. Emmeram[*] Benediktinerabtei St. Emmeram[*][7] |
Cauza decesului | accident vascular cerebral |
Părinți | Carloman de Bavaria[1] Liutswind[*][1] |
Căsătorit cu | Ota[*] (din )[1] |
Copii | Ludovic Copilul[8] Ratold de Italia[9] Zwentibold[10] Ellinrat[*][9] |
Ocupație | monarh |
Limbi vorbite | limba germană[11] |
Apartenență nobiliară | |
Familie nobiliară | Dinastia Carolingiană[1] |
Împărat al Occidentului[*] | |
Domnie | – |
Predecesor | Guido al III-lea de Spoleto |
Succesor | Ludovic al III-lea, Împărat carolingian |
Lista regilor Italiei medievale | |
Domnie | – |
Predecesor | Lamberto al II-lea Spoleto |
Succesor | Berengario de Friuli |
Duce de Carintia | |
Domnie | – |
Succesor | Luitpold de Bavaria |
king of East Francia[*] | |
Domnie | – |
Predecesor | Carol al III-lea, împărat carolingian |
Succesor | Ludovic Copilul |
Semnătură | |
Modifică date / text |
Arnulf de Carintia (în slovenă Arnulf Koroški, în germană Arnulf von Kärnten), (n. 850 d.Hr. – d. , Regensburg, Germania) a fost rege al Franciei Răsăritene din 887 și împărat al Imperiului Carolingian din 894 până la moartea sa.
A fost fiul nelegitim al lui Carloman de Bavaria cu concubina acestuia Liutswind de origine carintiană. A primit moștenire de la tatăl său Ducatul Carintia, celelalte teritorii ale acestuia și anume Bavaria și Regatul Italiei revenindu-le lui Ludovic cel Tânăr și respectiv Carol cel Gras. A avut un rol decisiv în detronarea unchiului său, împăratul Carol cel Gras dar a fost încoronat rege doar al regatului franc răsăritean, cu toate că Carol a condus întregul Imperiu Carolingian.
În 893 Papa Formosus neavând încredere în noii împărați Guido și fiul acestuia Lamberto, îi trimite o cerere de a elibera Italia cu promisiunea de a fi încoronat la Roma. Acesta trimite o armată condusă de fiul său Zwentibold în ajutorul lui Berengaro de Friuli. Aceștia au o serie de succese în fața lui Guido, dar acestea nu sunt decisive. În cele din urmă, în 894 Guido moare în condiții suspecte iar fiul acestuia este confirmat împărat, în ciuda refuzului papei care este făcut prizonier.
În toamna lui 895 Arnulf traversează Alpii și în februarie 896 cucerește Roma fiind încoronat de către Papă drept Rege al Italiei și Împărat. Cu toate acestea, Arnulf nu a deținut puterea în Italia decât pe durata șederii lui în peninsulă, fiind nevoit să se retragă spre sfârșitul anului fără a avea o victorie decisivă în fața lui Lamberto, din motive de sănătate. La moartea lui, în anul 899, a fost urmat pe tronul Franciei Răsăritene de fiul său Ludovic Copilul.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c d e La Préhistoire des Capétiens[*] , p. 290-292 Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ Holy Roman Emperor Arnulf, Faceted Application of Subject Terminology, accesat în
- ^ Arnulf von Kärnten, The Peerage, accesat în
- ^ „Arnulf de Carintia”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ „Arnulf de Carintia”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ http://universitypublishingonline.org/cambridge/histories/chapter.jsf?bid=CBO9781139055727&cid=CBO9781139055727A014 Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ http://sepolture.storia.unipd.it/index.php?page=scheda&id=54 Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ La Préhistoire des Capétiens[*] , p. 296-297 Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ a b La Préhistoire des Capétiens[*] , p. 296 Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ La Préhistoire des Capétiens[*] , p. 293-295 Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ IdRef, accesat în
Predecesor: Carol cel Gras |
Rege al Franciei Răsăritene 887 - 899 |
Succesor: Ludovic Copilul |
Predecesor: Lamberto al II-lea |
Împărat al Occidentului 896 - 899 |
Succesor: Ludovic cel Orb |
Predecesor: Lamberto al II-lea |
Rege al Italiei disputat de Lamberto al II-lea și de Berengario 896 - 899 |
Succesor: Lamberto al II-lea |