Sari la conținut

Boală arterială coronariană

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită.
Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor.
Acest articol a fost etichetat în noiembrie 2016
Acest articol are nevoie de atenția unui expert în medicină.
Recrutați unul sau, dacă sunteți în măsură, ajutați chiar dumneavoastră la îmbunătățirea articolului!
Boală arterială coronariană

Imagine ilustrând arterioscleroză într-o arteră coronară.
Specialitatecardiologie
pediatric cardiac surgery[*][[pediatric cardiac surgery (medical specialty)|​]]  Modificați la Wikidata
Cauzearterioscleroză[*]​  Modificați la Wikidata
Clasificare și resurse externe
ICD-9410-414, 429.2
ICD-10I20-I25
ICD-11  Modificați la Wikidata
ICD-9-CM410-414.99[1]
414.0[1]
414.9[1]
414.00[2]  Modificați la Wikidata
MedlinePlus007115
eMedicineradio/192
Patient UKBoală arterială coronariană
MeSH IDD003324
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Boala arterială coronariană (BAC), cunoscută și sub numele de cardiopatie ischemică (CI),[3] boala ateriosclerotică a inimii,[4] boala ateriosclerotică cardiovasculară,[5] și boala coronariană,[6] reprezintă un grup de boli ce include: angina stabilă, angina instabilă, infarctul miocardic și decesul cardiac subit.[7] Se încadrează din grupul bolilor cardiovasculare, fiind cel mai frecvent tip al acestora.[8]

Simptome

[modificare | modificare sursă]

Un simptom comun este durerea în piept sau disconfortul ce s-ar putea resimți în umăr, braț, spate, gât sau maxilar.[9] Ocazional, poate fi resimțit ca un fenomen de arsuri în capul pieptului.[9] De obicei, simptomele apar în timpul exercițiilor sau stresului emoțional, durează mai puțin de câteva minute, iar persoana se simte mai bine după odihnă.[9] Ar mai putea apărea și dificultăți în respirație, iar uneori nu sunt prezente simptome.[9] Primul semn este, de obicei, un atac de cord.[10] Alte complicații includ insuficiența cardiacă sau bătăile neregulate ale inimii.[10]

Cauze și diagnoză

[modificare | modificare sursă]

Factorii de risc includ, printre altele: tensiune arterială crescută, fumatul, diabetul, lipsa de exercițiu, obezitatea, colesterolul ridicat, dieta precară și alcoolul în exces.[11][12] Alte riscuri includ depresia.[13] Mecanismul de bază implică arterioscleroza a arterelor inimii.[12] Un număr de teste ar putea ajuta diagnosticarea, printre altele, aflându-se: electrocardiograma, testarea stresului cardiac, și angiograma coronariană.[14]

Prevenire și tratament

[modificare | modificare sursă]

Prevenția se face printr-o dietă sănătoasă, exerciții regulate, menținerea unei greutăți sănătoase și lipsa fumatului.[15] Uneori sunt utilizate, de asemenea, medicamente pentru diabet, nivel ridicat al colesterolului și tensiune arterială crescută.[15] Există dovezi puține pentru screening-ul persoanelor cu un risc scăzut sau care nu prezintă simptome.[16] Tratamentul implică aceleași măsuri ca și prevenția.[17][18] Ar putea fi recomandate medicamente suplimentare, precum aspirina, beta-blocantele sau nitroglicerina.[18] Procedurile precum intervenția coronariana percutanată (ICP) sau intervenția chirurgicală pentru bypass coronarian (ICBC) ar putea fi utilizate în cazuri severe.[18][19] La persoanele cu BAC stabil este neclar dacă ICP sau ICBC îmbunătățesc speranța de viață față de alte tratamente sau scad riscul unui atac de cord.[20]

Epidemiologie

[modificare | modificare sursă]

În anul 2013, BAC a înglobat cea mai comună cauză de deces la nivel global, ducând la 8,14 milioane de decese (16,8%) față de 5,74 milioane de decese (12%) în 1990.[8] Riscul de deces din cauza BAC la o anumită vârstă a scăzut între anii 1980 și 2010, în special în țările dezvoltate.[21] De asemenea, riscul de deces din cauza BAC pentru o anumită vârstă a scăzut și între 1990 și 2010.[22] În Statele Unite ale Americii, în 2010, aproximativ 20% dintre persoanele de peste 65 de ani au suferit de BAC, 7% între vârstă de 45 și 64 de ani, și 1,3% între 18 și 45 de ani.[23] Ratele sunt mai ridicate în rândul bărbaților dintr-o anumită categorie de vârstă.[23]

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b c Disease Ontology, accesat în  
  2. ^ Monarch Disease Ontology release 2018-06-29[*][[Monarch Disease Ontology release 2018-06-29 (Release of the Monarch Disease Ontology)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  3. ^ Bhatia, Sujata K. (). Biomaterials for clinical applications (ed. Online-Ausg.). New York: Springer. p. 23. ISBN 9781441969200. 
  4. ^ „Coronary heart disease - causes, symptoms, prevention”. Southern Cross Healthcare Group. Accesat în . 
  5. ^ Faxon, D. P. (). „Atherosclerotic Vascular Disease Conference: Executive Summary: Atherosclerotic Vascular Disease Conference Proceeding for Healthcare Professionals From a Special Writing Group of the American Heart Association”. Circulation. 109 (21): 2595–2604. doi:10.1161/01.CIR.0000128517.52533.DB. 
  6. ^ „Coronary heart disease”. ADAM. Accesat în . 
  7. ^ Wong, ND (mai 2014). „Epidemiological studies of CHD and the evolution of preventive cardiology”. Nature reviews. Cardiology. 11 (5): 276–89. PMID 24663092. 
  8. ^ a b GBD 2013 Mortality and Causes of Death, Collaborators (). „Global, regional, and national age-sex specific all-cause and cause-specific mortality for 240 causes of death, 1990-2013: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2013”. Lancet. doi:10.1016/S0140-6736(14)61682-2. PMID 25530442. 
  9. ^ a b c d „What Are the Signs and Symptoms of Coronary Heart Disease?”. http://www.nhlbi.nih.gov/. . Accesat în .  Legătură externa în |website= (ajutor)
  10. ^ a b „Coronary Artery Disease (CAD)”. cdc.gov. . Accesat în . 
  11. ^ Mehta, PK; Wei, J; Wenger, NK (). „Ischemic heart disease in women: A focus on risk factors”. Trends in cardiovascular medicine. PMID 25453985. 
  12. ^ a b Mendis, Shanthi; Puska,, Pekka; Norrving, Bo (). Global atlas on cardiovascular disease prevention and control (PDF) (ed. 1st ed.). Geneva: World Health Organization in collaboration with the World Heart Federation and the World Stroke Organization. pp. 3–18. ISBN 9789241564373.  Lipsește |last1= în Authors list (ajutor)
  13. ^ Charlson, FJ; Moran, AE; Freedman, G; Norman, RE; Stapelberg, NJ; Baxter, AJ; Vos, T; Whiteford, HA (). „The contribution of major depression to the global burden of ischemic heart disease: a comparative risk assessment”. BMC medicine. 11: 250. PMID 24274053. 
  14. ^ „How Is Coronary Heart Disease Diagnosed?”. http://www.nhlbi.nih.gov/. . Accesat în .  Legătură externa în |website= (ajutor)
  15. ^ a b „How Can Coronary Heart Disease Be Prevented or Delayed?”. http://www.nhlbi.nih.gov/. Accesat în .  Legătură externa în |website= (ajutor)
  16. ^ Desai, CS; Blumenthal, RS; Greenland, P (aprilie 2014). „Screening low-risk individuals for coronary artery disease”. Current atherosclerosis reports. 16 (4): 402. PMID 24522859. 
  17. ^ Boden, WE; Franklin, B; Berra, K; Haskell, WL; Calfas, KJ; Zimmerman, FH; Wenger, NK (octombrie 2014). „Exercise as a therapeutic intervention in patients with stable ischemic heart disease: an underfilled prescription”. The American journal of medicine. 127 (10): 905–11. PMID 24844736. 
  18. ^ a b c „How Is Coronary Heart Disease Treated?”. http://www.nhlbi.nih.gov/. . Accesat în .  Legătură externa în |website= (ajutor)
  19. ^ Deb, S; Wijeysundera, HC; Ko, DT; Tsubota, H; Hill, S; Fremes, SE (). „Coronary artery bypass graft surgery vs percutaneous interventions in coronary revascularization: a systematic review”. JAMA. 310 (19): 2086–95. PMID 24240936. 
  20. ^ Rezende, PC; Scudeler, TL; da Costa, LM; Hueb, W (). „Conservative strategy for treatment of stable coronary artery disease”. World journal of clinical cases. 3 (2): 163–70. PMID 25685763. 
  21. ^ Moran, AE; Forouzanfar, MH; Roth, GA; Mensah, GA; Ezzati, M; Murray, CJ; Naghavi, M (). „Temporal trends in ischemic heart disease mortality in 21 world regions, 1980 to 2010: the Global Burden of Disease 2010 study”. Circulation. 129 (14): 1483–92. PMID 24573352. 
  22. ^ Moran, AE; Forouzanfar, MH; Roth, GA; Mensah, GA; Ezzati, M; Flaxman, A; Murray, CJ; Naghavi, M (). „The global burden of ischemic heart disease in 1990 and 2010: the Global Burden of Disease 2010 study”. Circulation. 129 (14): 1493–501. PMID 24573351. 
  23. ^ a b Centers for Disease Control and Prevention, (CDC) (). „Prevalence of coronary heart disease--United States, 2006-2010”. MMWR. Morbidity and mortality weekly report. 60 (40): 1377–81. PMID 21993341. 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Boală_arterială_coronariană&oldid=15054378