Bombardamentul de la Guernica

Bombardamentul de la Guernica, care a avut loc la data de 26 aprilie 1937, a fost un atac aerian efectuat de aviația Germaniei naziste Luftwaffe, legiunea/divizia „Legion Condor”, asupra orașului basc Guernica.

Motivele bombardamentului

Un oraș simbolic

Orașul Guernica avea o valoare simbolică, autonomia juridică și fiscală erau reprezentate de arborele din Guernica, unde regii Castiliei și apoi ai Spaniei mergeau să depună jurământ că vor respecta forurile basce.

Potrivit celor scrise de Pío Moa^[1], arborele din Guernica pe care naționaliștii voiau să-l doboare ar fi fost protejat de carliștii navarezi.

Situația militară

Ca urmare a vizibilei slabe valori militare pe care o reprezenta orașul Guernica și a enormei disproporții dintre capacitățile de ripostă a apărătorilor și violența atacului, acest bombardament a fost adesea considerat ca fiind unul dintre primele raiduri din istoria aviației militare moderne asupra unei populații civile fără apărare, și denunțat pentru aceasta drept un act terorist, deși capitala, Madrid, fusese deja bombardată cu puțin timp înainte, în mai multe reprize.

Totuși, potrivit unor istorici, Guernica ar fi fost un obiectiv militar de primă importanță. Pío Moa, fost „extremist de stânga”, considerând tezele fasciste ca adevărate, afirmă că trei batalioane (7.000 de oameni) ale forțelor republicane spaniole staționau la Guernica în ziua bombardamentului.^[1]

Bombardamentul

Desfășurarea operațiilor

Operația militară a avut loc în timpul Războiului Civil Spaniol. Pentru majoritatea distrugerilor este răspunzătoare Legiunea Condor, deși o parte din distrugeri au fost efectuate de trupele voluntare italiene Corpo Truppe Volontarie. Conducerea acțiunilor de bombardare fusese coordonată de generalul Wolfram von Richthofen.

Luftwaffe a mobilizat 24 de bombardiere pentru acest raid, echipate cu bombe de 1, 50 și 250 kg. Acestea au atacat în 2 valuri succesive: primul val, slab coordonat, compus din 6 bombardiere, a lovit orașul pe 26 aprilie, provocând daune minore. Al doilea val, cu 18 bombardiere, a atacat în dimineața zilei de 27 aprilie, cauzând sute de morți și răniți printre populația civilă.

Acest bombardament a fost și este considerat de opinia internațională ca o crimă de război întrucât nu au existat nici un fel de ținte militare, ci doar populație civilă. Este demn de menționat că Guernica era un oraș care nu dispunea de o apărare antiaeriană. Deși diplomații germani au căutat să-i facă răspunzători pe dictatorul spaniol Francisco Franco și pe José Antonio Aguirre, președintele republicii basce, minciuna a fost evidentă pentru toată lumea. În anul 1997, președintele german Roman Herzog a cerut scuze publice tuturor victimelor atacului pentru acest act barbar.

Victimele: un bilanț controversat

Bilanțul oficial

Numărul oficial al victimelor, menținut de guvernul basc, era de 1.654 de morți și de peste 800 de răniți. Acesta se potrivește cu mărturiile jurnalistului britanic George Steer, corespondent în acea vreme al publicației The Times, care estimase că la Guernica pieriseră între 800 și 3.000 din cei 5.000 de locuitori ai orașului.^[2]

Controverse

Potrivit BBC, istoriografia recentă vorbește mai degrabă de două sute până la două sute cincizeci de morți și de mai multe sute de răniți.^[3] În España en llamas. La Guerra Civil desde el aire (2003), Josep Maria Solé y Sabaté și Joan Villarroya estimează numărul morților la trei sute.^[4] Raúl Arias Ramos, în lucrarea sa La Legión Cóndor En La Guerra Civil (2003) estimează numărul victimelor la două sute cincizeci.^[5] În sfârșit, un studiu realizat în 2008 de doi istorici ai asociației Gernikazarra, Vicente del Palacio și José Ángel Etxaniz, dă un bilanț de 126 de morți.^[6]

Istoricul Pío Moa afirmă că The Times, apropiat lui Churchill, a exagerat, în mod voit, numărul victimelor și a negat orice implicare a aviației italiene (ceea ce fusese dovedit), cu scopul respingerii tezelor pacifiste ale partidului britanic de stânga, Labour Party, și pentru convingerea opiniei publice internaționale că trebuia declarat război contra Germaniei lui Adolf Hitler, insistând asupra amenințărilor pe care această țară o reprezintă.

Guernica (pictură) de Pablo Picasso

La scurt timp după ce a avut loc acest bombardament, Pablo Picasso a produs o pictură monumentală cu acest subiect, care a devenit ulterior faimoasă.

Articol principal: Guernica (pictură).

Vezi și

Articole conexe

Note

^ ^a ^b La Nouvelle Revue d'Histoire, No 25 (juillet-août 2006)
^ en Articolul lui George Steer, The tragedy of Guernica, in The Times, reprodus în The Sunday Times, din 26 aprilie 2006: Bombing of Guernica: original Times report from 1937 Arhivat în 18 mai 2009, la Wayback Machine.
^ en BBC News online: The legacy of Guernica, 26 aprilie 2007
^ es Solé y Sabaté, Josep Maria și Joan Villarroya, España en llamas. La Guerra Civil desde el aire, Temas de Hoy, 2003 ISBN 978-84-8460-302-3
^ en Raúl Arias Ramos, La Legión Cóndor En La Guerra Civil, La Esfera de los Libros, 2003 ISBN 978-84-9734-137-0
^ es Refugios de vida para Gernika, in elcorreo.com, din 26 aprilie 2007

Bibliografie

Corum, James S. - Wolfram Von Richthofen: Master of the German Air War (University Press of Kansas, 2008)
Corum, James. The Luftwaffe: Creating the Operational Air War, 1918-1940. Kansas University Press. 1997. ISBN 978-0-7006-0836-2
Coverdale, John F. - Italian Intervention in the Spanish Civil War. (Princeton University Press, 1975
Maier, Klaus A. - Guernica 26.4.1937: Die Deutsche Intervention in Spanien und der "Fall Guernica." Freiburg im Breisgau: Rombach, 1975
Patterson, Ian - Guernica and Total War (London: Profile; USA, Harvard University Press, 2007. ISBN 978-1-86197-764-9)
Ramírez, Juan Antonio - Guernica: la historia y el mito,Electa, Madrid, 1999
Arias Ramos, Raúl; El Apoyo Militar Alemán a Franco:La Legión Cóndor En La Guera Civil, La Esfera de los Libros, 2003
Rankin, Nicholas - Telegram From Guernica: The Extraordinary Life of George Steer, War Correspondent (Faber & Faber, London, ISBN 0-571-20563-1)
Southworth, Herbert Rutledge - Guernica! Guernica!, a study of journalism, diplomacy, propaganda, and history, Berkley, 1977
César Vidal, Chapter 9 of La Destrucción de Guernica, translated into English by Peter Miller. A detailed account of the attack and an account of its likely motivations. The sections of the article on the timing of the attacks and the particular planes and armaments used draw heavily on this source.
Boling, Dave. "Guernica: A Novel" (Bloomsbury, USA, 2008 ISBN 978-0-330-46066-8)
es Vicente Talón, Arde Guernica, Servicio Comercial del Libro, 1973, 398 p. ISBN 84-312-0173-8
en Raymond L. Proctor, Hitler's Luftwaffe in the Spanish Civil War, Greenwood Press, 1983, 289 p. ISBN 0-313-22246-0
en Institutul German de Cercetări în Istoria Militară (dir.), Germany and the Second World War, vol. 1 (Germany's Initial Conquests in Europe), Oxford University Press, 1990 ISBN 978-0-19-822885-1 Se poate citi online
es Pío Moa, Los Mitos de la Guerra Civil, La Esfera de los Libros, Madrid, 2003 ISBN 978-84-9734-093-9

Galerie de imagini

Arborele (cel tânăr) din Guernica
Trunchiul bătrânului arbore din Guernica, alături de cel tânăr
Generalul german Wolfram von Richthofen (în dreapta)
Messerschmitt Bf 109 C-1 al Jagdgruppe 88 al „Legion Condor”, care a participat la 26 aprilie 1937 la bombardementul Guernicăi

Legături externe

Guernica – Istoric la uni-kassel
Bombele lui Hitler pe Guernica in Spiegel
Război aerian: Guernica. Încercarea unor arme noi

[Moa_NRH_2006-1] La Nouvelle Revue d'Histoire, No 25 (juillet-août 2006)

[2] Articolul lui George Steer, The tragedy of Guernica, in The Times, reprodus în The Sunday Times, din 26 aprilie 2006: Bombing of Guernica: original Times report from 1937 Arhivat în 18 mai 2009, la Wayback Machine.

[3] BBC News online: The legacy of Guernica, 26 aprilie 2007

[4] s Solé y Sabaté, Josep Maria și Joan Villarroya, España en llamas. La Guerra Civil desde el aire, Temas de Hoy, 2003 ISBN 978-84-8460-302-3

[5] Raúl Arias Ramos, La Legión Cóndor En La Guerra Civil, La Esfera de los Libros, 2003 ISBN 978-84-9734-137-0

[6] s Refugios de vida para Gernika, in elcorreo.com, din 26 aprilie 2007

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]