Cucerirea normandă
Cucerirea normandă a Angliei a început în 1066 prin invazia regatului Angliei de către Wilhelm Cuceritorul (Duce de Normandia) și victoria acestuia în Bătălia de la Hastings, care a avut ca urmare luarea în stăpânire a Angliei de către Normanzi. Cucerirea normandă a fost un punct de cotitură în istoria Angliei din mai multe motive. Acest eveniment a dus la conectarea și mai strânsă a Angliei cu Europa continentală, prin apariția unei aristocrații normande, ducând astfel la scăderea influenței scandinave. De asemenea, a dus la crearea uneia dintre cele mai puternice monarhii din Europa și la împământenirea unui sistem de guvernământ sofisticat. Cucerirea a schimbat limba și cultura engleză și a creat premisele unui conflict cu Franța care va continua, cu intermitențe, până în secolul al XX-lea. Va marca identitatea națională engleză drept ultima cucerire străină reușită a Angliei.
Referințe
[modificare | modificare sursă]- Campbell, J. The Anglo-Saxons, (1982)
- Carpenter, David. The Struggle for Mastery. The Penguin history of Britain 1066-1284
- Hyland, Ann (). The Medieval Warhorse: From Byzantium to the Crusades. Grange Books. ISBN 1-85627-990-1.
Alte lucrări
[modificare | modificare sursă]- Chibnall, Marjorie (). Debate on the Norman Conquest. New York: St. Martin's Press.
- Douglas, David (). William the Conqueror: The Norman impact upon England. University of California Press.
- Humble, Richard (). The Fall of Saxon England. Barnes & Noble. ISBN 0-88029-987-8.
- Howarth, David (). 1066 The Year of the Conquest. Viking Penguin. ISBN 0-14-005850-8.
- Rex, Peter (). The English Resistance: The Underground War Against the Normans. Tempus Publishing Ltd. ISBN 0-7524-2827-6.
- Savage, Anne (). The Anglo-Saxon Chronicles. CLB. ISBN 1-85833-478-0.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- De ce a susținut papa invadarea
- Cucerirea esențială
- Efectul evenimentelor asupra limbii engleze
- Normans - a background to the Conquest
- Cucerirea
- Invadarea Angliei, 1066
- Secretele cucerirei Arhivat în , la Wayback Machine.
| |||||||||||||||
