Munții Ural
Munții Ural | |
Landscape in the northern part of the Ural Mountains (Khanty-Mansi Autonomous Okrug) | |
Altitudine | 1.895 m |
---|---|
Localizare | Rusia Imperiul Rus Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste |
Coordonate | 60°N 59°E / 60°N 59°E |
Hartă | |
Modifică date / text |
Munții Ural (în rusă Уральские горы, transliterat: Uralskie gorî) sunt un lanț muntos situat la circa 1500 km est de Moscova, aproximativ pe direcția nord-sud.
Descrierea
[modificare | modificare sursă]Uralii se întind pe 2500 km de la stepele cazace de la granița nordică a Kazahstanului până la coasta Oceanului Arctic. Insula Novaia Zemlea este o continuare a acestui lanț. Din punct de vedere geografic, marchează partea de nord a graniței (arbitrare) dintre secțiunile asiatică și europeană ale continentului Eurasia. Cel mai înalt vârf este Muntele Narodnaia (Poznurr, 1895 m). Eroziunea a expus numeroase bogății minerale, inclusiv pietre prețioase, cum ar fi topazul și berilul.
Ekaterinburg este capitala autoproclamată a Uralilor, deși acesta este un termen geografic, și nu unul administrativ.
Uralii sunt unul dintre cele mai vechi lanțuri montane încă în existență. S-au format la sfârșitul carboniferului, când Siberia s-a ciocnit de supercontinentul care reprezenta cea mai mare parte a suprafeței de uscat în acea perioadă: Laurasia (Eurasia și America de Nord) și Gondwana. Europa și Siberia au rămas unite de atunci.
Geografii au împărțit Uralii în cinci regiuni: de Sud, de Mijloc, de Nord, Subarctici și Arctici.
Aici se găsesc mari depozite de aur, platină și minereuri.
Monument natural
[modificare | modificare sursă]Monumentul Man-Pupu-Ner constă din 7 stȃnci uriașe izolate situate la vest de Munții Urali, în districtul Troitsko-Pechorsky al Republicii Komi. Au o înălțime de pȃnă la 42 m și constituie o mare atracție turistică. Au luat naștere prin erodarea unui masiv de roci cristaline (șisturi micacee) vechi de cca 200 milioane ani. Coordonatele geografice ale monumentului: 62°12'53.7"N 59°18'15.6"E (respectiv 62.214901, 59.304346).
Rețeaua hidrografică
[modificare | modificare sursă]Râurile cele mai importante care izvorăsc din Ural sunt:
- Înspre Europa (spre vest) curg:
- În nordul Uralului:
- Usa (656 km lung) afluent al fluviului Peciora (1.809 km lungime ce se varsă în Marea Polară)
- În vestul Uralului:
- În sudul Uralului:
- În sud-vestul Uralului:
- Sakmara (~ 500 km)
- Înspre Asia (spre est) curg:
- În nord-estul Uralului:
- În est Uralului sunt regiuni mlăștinoase, râurile având meandre numeroase:
- În regiunea Jekaterinburg (oraș în Ural cu 1.336.500 locuitori):
- spre est Isset, Tagil, Tawda, Tura și Ui afluenți ai râului Tobol (cu 1.591 km lungime afluent al Irtișului)
- În sud-estul Uralului:
- Râul euro-asiatic Ural (râu) se află în regiunea sud-estică a masivului Ural, râul fiind granița dintre continentul Europa și Asia unul dintre afluenți săi are pe curs o hidrocentrală
- Alte râuri din sud-estul Uralului sunt râurile Emba și Tobol.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Materiale media legate de Munții Ural la Wikimedia Commons
- Cele cinci părți componente ale Uralilor
- Urali – Cum erau odinioară toți munții..., 15 februarie 2011, Nicu Parlog, Descoperă - Travel